Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) dă asigurări că România nu va pierde niciun euro din PNRR, chiar dacă anumite proiecte de infrastructură, printre care și secțiuni importante ale Autostrăzii Unirii (A8), au fost excluse parțial sau total din acest plan de finanțare.
Printre tronsoanele afectate se numără Leghin – Moțca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, două secțiuni importante din Autostrada A8, care va lega Moldova de Transilvania. Chiar dacă nu vor mai fi finanțate direct din PNRR, aceste proiecte vor fi continuate și finalizate, dă asigurări Ministerul Transporturilor fără ca România să returneze sumele deja investite.
Potrivit MTI, lucrările vor fi susținute prin Programul Transport 2021–2027 sau prin alte surse europene convenite cu Comisia Europeană. În plus, toate cheltuielile realizate până în prezent, în valoare de 2,3 miliarde de euro, rămân eligibile și nu trebuie rambursate.
„Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanțări din bugetul național”, a declarat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Proiectele care rămân 100% finanțate din PNRR:
- Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani
- Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E
- Tronsonul CF Cluj – Episcopia Bihor (4 loturi)
- Tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (1 lot)
Proiecte excluse din PNRR dar care „vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transporturi 2021-2027 sau din alte surse europene”, după cum dă asigurări ministerul Transporturilor, sunt:
- Autostrada Buzău – Focșani și Ploiești – Buzău (A7) – deja date în circulație
- Autostrada A8: Leghin – Moșca, Târgu Mureș – Miercurea Nirajului
- Autostrada Transilvania: Nădășelu – Poarta Sălajului
- CF Arad – Timișoara – Caransebeș (loturile 1, 3 și 4)
Ministerul spune că modificările legate de finanțarea prin PNRR nu se datorează greșelilor administrative sau unei gestionări slabe a proiectelor. Ele ar fi apărut din cauza unor neconcordanțe tehnice între sistemul european de achiziții și cel național, mai ales în ceea ce privește afișarea corectă a unor modificări publicate.
Prețurile mai mari la materiale de construcție, energie și carburant au dus la necesitatea unor ajustări financiare. Aceste costuri suplimentare vor fi acoperite din fonduri europene, așa cum prevede Ordonanța de Urgență nr. 64/2022.
Denisa POPA
