Obiceiuri de Hramul de Arhangheli
Se aprind lumânări pentru cei morți, dar și pentru cei vii. Se aprind lumânări pentru cei care au murit de moarte năprasnică: înec, cutremur, accident, incendiu, război, crimă și altele asemenea. Hramul de Arhangheli se păstrează din moși strămoși, cu aceeași bucurie în întreaga Moldovă la data de 8 noiembrie de sute de ani. Ospeţele familiale se împleteau cu praznicele şi pomenile pentru morţi. Se ţineau slujbe pentru sănătate şi se aduceau jertfe de Sfântul Arhanghelul Mihail, călăuzitorul sufletelor. Din credința strămoșească se cunoaște faptul că Sf. Arh. Mihail înlesnește și luminează tuturor sufletelor calea fără întoarcere. Harurile și calitățile divine ale Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril sunt de-a dreptul impresionante, dar și misterioase, deoarece oamenii cunosc prea puține despre aceștia.
Obiceiuri de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
În tradiția populară, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril sunt conducătorii înarmați ai Cetelor de îngeri, purtători ai sabiei morții, puternici și nepărtinitori. Arhanghelii erau sărbătoriți pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Soborul Sfinților Mihail și Gavril se serba în Calendarul popular trei zile, între 8 și 10 noiembrie. Prima zi era denumită Capul Arhanghelului, a doua zi Mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi Coada Arhanghelului. Voievozii cetelor îngerești sunt considerați ocrotitorii vieții şi armoniei familiale.
Cine sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
În data de 8 noiembrie, Calendarul creștin-ortodox marchează sărbătoarea Soborul Sf. Arh. Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri. În limba ebraică, ”Mihail” semnifică ”Cine este ca Dumnezeu?”. Sfântul Arhanghel Gavriil este cinstit mai ales ca tâlcuitor al Voii lui Dumnezeu și cel care aduce oamenilor veștile cele bune. După Sfântul Maxim Mărturisitorul, voievozii celor trei Cete Îngerești (Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii), sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Începătorii au acest nume deoarece sunt mai mari peste îngerii cei mai de jos. Lor le este încredințată îndreptarea a toată lumea și păzirea împărățiilor și a domniilor, a ținuturilor, a popoarelor, a neamurilor și a limbilor. Arhangheli se numesc „cei mari și vestitori de bine, adică cei care vestesc tainele cele mari și preamărite și aceștia au slujbe”, precum zice marele Dionisie. Ei au misiunea de a descoperi proorociile, cunoștința Voii lui Dumnezeu Îngerilor celor mai de jos și, aceștia, să le transmită oamenilor. Din tradiția populară aflăm că cei doi Sfinți Arhangheli sunt responsabili pentru toate vietățile și oamenii, atât cei vii, cât și cei morți. Ei sunt aceia care iau sufletele oamenilor când aceștia trec în lumea celor drepți. De aceea, se aprinde la biserică o lumânare, care să lumineze sufletul în călătoria prin viața cea veșnică.
Credințe uitate despre Sfinții Arhangheli
Ziua Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril era dedicată odihnei și rugăciunii. Totuși, credincioșii făceau diferențe în rolul pe care îl îndeplinește fiecare dintre cei doi. Sfântul Arhanghel Mihail este cel care întâmpină sufletele celor morți imediat ce acestea părăsesc trupurile. El le ajută sufletele să treacă de cele 24 de vămi ale văzduhului și gonește cu sabia de foc pe demonii care îndrăznesc să se apropie. Arhanghelul Mihail este purtător de lumină, cel ce va anunța sfârșitul lumii. Despre Arhanghelul Gavriil se credea că veghează la capul bolnavului care trebuie să moară și la picioarele acestuia, dacă îi este dat să mai trăiască. Arhanghelul Gavriil este cel care dezleagă blestemele care cad asupra oamenilor și cel care hotărăște viața și moartea oamenilor, luptându-se cu diavolul pentru sufletele creștinilor. Când sărbătoarea cade într-o zi de post de peste săptămână, pomenile în mâncare trebuie să fie tot de post, pentru că altfel jertfa nu este primită.
Taine ale sărbătorii Sfinților Arhangheli
Din Tradiție aflăm că Soborul Sfinților îngeri a fost fixat de către Sfinții Părinți ai Bisericii Creștine în a opta zi a lunii noiembrie. A fost aleasă luna noiembrie deoarece este a noua lună după martie – considerată Întâia de la zidirea lumii. De asemenea, numărul cetelor îngerești este în număr de nouă, așa cum le-a numărat Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel. Toate aceste Cete Îngerești se vor aduna în ziua înfricoșatei judecăți a Domnului. În Tradiția de milenii, dumnezeieștii învățători ai Bisericii creștine au stabilit că aceasta este a opta zi, după cele șapte ale săptămânii. Deci, pe data de 8 noiembrie, în fiecare an, ne rugăm la Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.
Credințe strămoșești despre Sfinții Arhangheli
Se spunea că Sf. Arh. Mihail este cel care veghează la căpătâiul bolnavului, iar când acesta moare, îi conduce sufletul în „lumea cealaltă”. Țăranii de altădată țineau acest praznic ca să aibă o moarte uşoară, iar drumul sufletului lor să fie cel al Raiului. Despre Sf. Arh. Mihail se spunea că locuiește în Rai doar în Vinerea Mare și de Paște, iar în restul anului este cu treburi pe Pământ. În ziua de Sfinții Arhangheli, finii merg în vizită la nașii de cununie și le oferă daruri. Sf. Arhanghel Mihail și Gavril sunt considerați sfinți protectori ai Bisericii creștin-ortodoxe. Citirea cu credință a „Acatistului Sfinților Mai Marilor Voievozi Mihail și Gavriil” poate aduce tămăduirea bolilor, poate descoperi lucrurile pierdute și poate dezlega farmecele și cununiile. Rugăciunea însoțită de milostenii către oamenii necăjiți poate aduce rezultate și mai bune. În Tradiția creștină sunt cunoscuți șapte sfinți arhangheli: Sf. Arh. Mihail (Cine este ca Dumnezeu?), Sf. Arh. Gavriil (Puterea lui Dumnezeu), Sf. Arh. Uriil (Focul lui Dumnezeu), Sf. Arh. Rafail (Dumnezeu vindecă), Sf. Arh. Salatiil (Mijlocitorul către Dumnezeu), Sf. Arh. Gutiil (Slăvirea lui Dumnezeu), Sf. Arh. Varahiil (Binecuvântarea lui Dumnezeu).
Zilele libere creștinești în noiembrie
Prin decret semnat de către Mihail Comneanul, la 1166, erau fixate zilele în care este interzisă orice muncă în luna noiembrie: 13, 14, 16, 21 și 30 noiembrie. Erau permise unele munci, fără a se menționa și care dintre ele, dar se poate presupune că este vorba de acele activități diurne de pe lângă gospodăria omului în zilele de 1, 8 și 28 noiembrie. Considerându-se că sunt prea multe sărbători și că românii mai mult beneficiază de zile de odihnă decât de zile de muncă productivă, din inițiativa Vienei, Ghedeon Nichitici, episcop ortodox de Sibiu, emite o circulară, la 1786, prin care fixează ziua de 21 noiembrie ca fiind singura zi nelucrătoare din această lună.
