În România, se sărbătorește în fiecare an, în 14 noiembrie, de Sfântul Apostol Filip, și „lăsatul secului pentru postul Nașterii Domnului”, care „marchează sfârșitul perioadei în care mai putem mânca de dulce”, adică produse de origine animală: ouă, carne, lactate, însă semnificația acestei zile este cu totul alta: introspecția și purificarea sufletului.
Sfântul Apostol Ioan explică faptul că astăzi trebuie să se renunțe la obiceiurile profane, lumești: „Tot ce este de la lume, aceasta este: pofta trupului si pofta ochilor și trufia vietii” − I Ioan 2, 16.
Sfaturi
Astfel, Lăsatul Secului înseamnă „lepădarea de păcate”, dar și abandonarea tuturor lucrurilor „zadarnice care ne ocupă atenția și ne consumă timpul”, în favoarea reînnoirii vieții și „întoarcerea către Dumnezeu”, prin rugăciune, căință, mărturisire, dragoste și iertare.
În această zi familiile și prietenii se adunau la petreceri cu „puști, pistoale”, cu mese bogate, pentru a se proteja de boli și pentru a asigura fertilitatea pământului lor, „ferindu-l de grindină”. Bucatele variază de la sarmale, ciorbe cu carne și legume, fripturi, cârnați, lactate, plăcinte, gogoși, vin etc. Tot legată de alimentație este și tradiția potrivit căreia este încurajat consumul de struguri, deoarece se spune că „aduc spor și pace spirituală”.
Pe lângă acestea, odinioară se spunea că trebuie spălate vasele în care s-a gătit și mâncat de dulce, iar ulterior acestea să se urce în podul casei. Apoi, după masă, toate oalele să fie puse cu gura în jos, „pentru a împiedica intrarea spiritelor rele care ar putea ajunge în casă”. Tot în acest scop, ușile, ferestrele și porțile trebuie să fie unse cu usturoi, iar seara să se aprindă focuri rituale, alungând în acest fel „tentațiile necuvenite” și, în același timp, luminând sufletele. De asemenea, resturile de la masă trebuie scuturate în zorii zilei următoare, înainte de răsărit, pentru a avea noroc, în timp este rostită incantația: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite!“. Unele sfaturi privesc și datul de pomană pentru sufletele morților, lipitul gurii sobei, „pentru ca ”tot așa să se lege și gura lupului” și, prin urmare, să nu fie adusă pagubă în rândul animalelor” și atârnatul unei securi de horn, „pentru ca întreaga familie să fie protejată de pagube”.
Interdicții
Sărbătoarea „Lăsatul secului” este asociată cu Filipii de toamnă, care protejează animalele și gospodăriile de atacurile lupilor, șerpilor și de alte nenorociri. În credința populară ei au fost niște apostoli care, „pe vremea prigonirilor în contra creștinilor, au fost dați într-o groapă cu lupi, de unde au scăpat nevinovați”.
Este interzis măturatul, scosul gunoiului, pieptănatul, nu se deschid ferestrele, nu se toarce, nu se scoate cenușa afară, nu se împrumută alimente sărate, bărbații nu au voie să sfredelească lemnul, iar în unele zone nu se consumă alcool sau carne.
De asemenea, nu se deschid foarfecele, „pentru ca gura lupului să rămână închisă”. Mai mult decât atât, după această zi nu se mai organizează nunți, petreceri cu muzică, dans, vin, mâncăruri din carne, lapte, ouă.
Ioana Mărcuțianu
