reclama autocenter

Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc. Anul acesta, Postul Crăciunului începe astăzi, 15 noiembrie și durează până pe 24 decembrie inclusiv. Zilele cu dezlegare la pește în acest an vor fi:

  • 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică;
  • 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Nicolae;
  • 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei;
  • 18 decembrie.

De asemenea, în zilele de sâmbătă și duminică, până pe 20 decembrie inclusiv, este dezlegare la pește, untdelemn și vin.

Începutul Postului Crăciunului

Unele credințe ale țăranilor de altădată afirmau că acest post a fost poruncit de Maica Domnului bătrânului Crăciun, deoarece acesta a tăiat mâinile bătrânei Crăciunoaia, nevasta sa, care moșise pe Maica Domnului.

Prin majoritatea satelor din Moldova se mai spunea că acest post se ține în cinstea Precuratei, care fugise și se ascunsese de rușine că se simțea însărcinată, fără de vină, cu Mântuitorul Hristos.

Ca și la lăsatul secului Postului Mare, dar mai ales acum, când oamenii au de toate, se făceau petreceri ”cu puști, pistoale, cu mâncare și băuturii, între rubedenii”.

La lăsatul de sec (post) era obiceiul ”să se sloboadă arme de foc, în mijlocul curţii, pentru ca postirea să fie netulburată de ispite venite de la duhurile rele”. Se mai ”da cu pistolul pe coş în sus, pentru a feri casa de bântuielile zmeilor”.

În zilele noastre, puștile au fost înlocuite cu artificii chinezești, aprinse întru tulburarea liniștei publice.

„Sfintele” Spolocanii – obiceiuri la început de Post

Spolocaniile erau nişte sfinte lăsate de Dumnezeu anume pentru petreceri, care se cereau sărbătorite ”în băutură şi încântări”, spuneau bătrânii de altădată.

Prin unele locuri, se povestea că Spolocaniile ar fi fost nişte fete frumoase, care mergeau la Maica Domnului pentru a o ruga să le ierte păcatele, iar în alte părţi se credea, exact pe dos, că ar fi nişte babe urâte şi afurisite, care îndeamnă la rele, dacă nu li se respectă și cinstește ziua.

În calendarul popular al românilor, era prima zi din Postul Crăciunului și reprezenta o îngăduinţă. Ziua stătea sub semnul purificării. În această zi, vasele în care s-a gătit şi s-a mâncat ”de dulce” se curăţau și se urcau în pod, iar în casă erau coborâte oalele şi blidele speciale pentru perioadele de post. Era, de fapt, o spălare ritualică a tuturor urmelor ce puteau spurca Postul Crăciunului, respectat cu strictețe în hotarul satelor noastre.

Spolocania e una dintre zilele despre care se spune că ”scurtează postul”, deoarece îngăduie beţiile şi petrecerile, îndeosebi sub patronajul femeilor, care se adunau într-o casă şi torceau, iar la ceas de seară petreceau cu multă băutură, ca să-şi spele gura şi stomacul, să le fie curate în post.

Tradiții și obiceiuri la Începutul Postului Crăciunului

13 noiembrie aduce Lăsatul Secului de Crăciun, post care vine după cea mai lungă perioadă de Câşlegi, Câşlegii de Toamnă, în care oamenii s-au veselit, au petrecut împreună, iar, după strânsul recoltei, au făcut cele mai bogate nunţi şi cele mai frumoase serbări câmpenești. Așa era obiceiul: fie omul cât de sărac, tot se pregătea pentru o zi ca aceea de Lăsatul secului și făcea merinde cu carne, cu brânză, cu plăcințele, iar a doua zi, de spolocanie, se ducea la crâșmă și bea toată ziua, ca să spele gura.

Prin unele sate, se adunau gospodinele la o casă și făceau rând la un cuptor de turte, apoi lăsau copiii să dovedească turtele și ceva raci prinși prin baltă. Iar femeile, cu furca sub braț, ca să arate că merg la treabă, se opreau la crâșmă, pentru dezinfectarea de toamnă.

Prin nordul Moldovei mai era o datină pe care tinerele fete o țineau an de an: în fiecare zi a postului adunau câte surcică, cu care, în Ajunul Crăciunului, făceau foc, la care fierbeau crupe fără sare, pe care, apoi, le puneau pe masă, pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, să aibă cu ce se ospăta.

De Lăsatul Secului de Carne pentru Postul Crăciunului se adunau toate resturile de la masă şi a doua zi se aruncau în sus, spre răsărit, pentru a fi ciugulite de păsări. Se credea că, în acest fel, vor fi protejate viitoarele recolte de atacul păsărilor. Se spunea că acela care dorea să postească aşa cum se cuvine renunţa la carne încă din săptămâna de dinaintea postului şi mânca doar frupt alb: aluaturi, ouă, lapte. Ţăranii i-au spus acestui răstimp „săptămâna albă”, considerată de mare însemnătate, deoarece îi ajuta să „intre cu sufletul curat în post”.

În „Joia Albă”, femeile spălau cămășile, feţele de masă şi așternuturile, ca să rămână dalbe peste an, şi curățau cu mare grijă toate vasele, ca să nu fiarbă mâncarea într-o oală de frupt.

Material preluat din Mesagerul de Neamț

Articolul precedentVIDEO. FOTO. Concurs de interviuri: La ce situații-problemă au răspuns câțiva dintre candidații din prima zi
Articolul următorControl pentru prevenirea furtului de animale: Amenzi de 20.000 lei în târguri
Stiri din Neamt, Bacau, Suceava, Iasi, Botosani, Vaslui. Primul ziar regional din regiunea Nord Est.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here