0:00

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu (LIX), ZCH NEWS - sursa ta de informații

Sub acest titlu prezentăm fragmente din lucrarea lui Radu Mihai Crişan, “Spre Eminescu. Răspuns românesc la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului”, ediţia a III-a revizuită, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005. Afirmaţiile lui Mihai Eminescu, în fragmente din presa de acum 150 de ani, sunt de o actualitate izbitoare, din care cauză cartea nu a circulat, fiind foarte puţin cunoscută.

În cultul nostru pentru străini, am lăsat nu numai să se facă ca naţionalii să fie înlăturaţi de cătră străini, prin simplul efect al abilităţii reale a străinilor, dar am făcut tot spre a susţine pe străini şi industria străină. Nu era întreprindere, nu era licitaţie pentru procurare de obiecte pentru diferitele servicii ale statului, pentru armată între altele, la care să nu fi admis pe pământeni deopotrivă cu oricare străin ce s-ar fi prezentat, şi, să nu se fi acordat concesiunea străinului, pentru că acesta ar fi lăsat cu preţ mai ieftin. Nu ne preocupăm că industriaşul şi comerciantul român contribuie la toate sarcinile de tot feliul ale statului şi trebuia a fi preferit, că străinul ce se prezentă nu justificase nici cunoştinţă specială, nici

solvabilitatea, nici, în fine, dacă concesiunea se mai putea îndeplini întocmai de cătră concesionarul străin, după condiţiile contractului cu preţul stipulat”. „Aceeaşi preferinţă şi aceeaşi procedare la darea accizelor. Astăzi mai toate accizele comunale sunt în mâinile izraeliţilor, nu numai în Moldova, dar şi dincoace de Milcov. Chiar perceperea de impozite indirecte ale statului, precum ale băuturilor spirtuoase, a ajuns în mâinile izraeliţilor, încât în materie de impozite indirecte izraeliţii au obţinut şi o jurisdicţie. Astfel, preferându-se străinii şi îndeosebi izraeliţii, statul le-a oferit acestora putinţa de-a mânui capitalul public, veniturile bugetului statului, al judeţelor şi al comunelor. Cu aceasta nu numai că s-au cauzat pierderi materiale industriaşilor şi comercianţilor români, dar izraeliţii şi străinii [ceilalţi] au fost înlesniţi a-şi face capitaluri cu banii publici.

Prin continua înlăturare a pământenilor li s-au luat însă mijlocul de-a se dezvolta şi susţinea practica şi inteligenţa afacerilor, spiritul de întreprindere, educaţiunea industrială şi comercială, cu un cuvânt acea cultură ce se dobândeşte prin exerciţiul industriei şi comerţului; şi în aceasta consistă slăbiciunea românilor şi puterea izraeliţilor în România. Cu acest mod a trebuit să se constituie puterea industrială şi mai ales comercială a izraeliţilor, iar statul a mijlocit-o, şi prin aceasta a contribuit la imigrarea străinilor [în general] şi [dintre ei] a izraeliţilor [în special].

Articolul precedentPersonalitatea săptămânii / Entomologul Aristide Caradja
Articolul următorCărţi în pregătire: Constantin Ardeleanu / „Obliteraţii” (XXVII) PANAIT ISTRATI (1884-1935)