”Ceahlăul” își face o datorie de onoare în a continua această rubrică în cinstea tuturor celor care au promovat sportul nemțean, sportivi, antrenori, ”sponsori”, ziariști sau, pur și simplu, iubitorii ai sportului. Este interesant și plin de învățăminte să poți vedea începuturile unui fenomen, să vezi entuziasmul, dar și greutățile, să constați continuitatea, dar și eșecurile, să urmărești traiectoriile unor personalități complexe. Sportul nemțean, credem noi, merită acest efort, atât cât putem noi să-l facem și așteptăm alături pe oricine are date interesante care să se integreze în acest demers. (A. MOISE)
FOTBAL
“ Prima calitate a unui antrenor este să ştie să-şi domine echipa”
* interviu cu Virgil Rizea, antrenorul echipei de fotbal Ceahlăul
Pe ce va miza Ceahlăul în returul campionatului?
– În primul rând, au fost introduşi în echipă câţiva jucători noi, în locul celor îndepărtaţi de secţia de fotbal a clubului. Este vorba despre experimentatul portar Matache, care nu mai are nevoie de prezentare, fiind foarte cunoscut şi preţuit la noi în ţară; apoi Baicu, care a jucat şi el în divizia A şi pe care îl cunosc mai de mult, de la Paşcani. Pregătirile intense au început de aproape două săptămâni. La început, a fost necesară adaptarea progresivă a organismului la efort. Actualmente, lucrăm la capitolul acumulări de ordin fizic, iar până la începerea campionatului, ne vom axa pe multe, cât mai multe jocuri de verificare. Fotbalul fiind un joc, antrenamentele trebuie să invoce condiţiile dure de joc. Am convingerea că echipa Ceahlăul, încă de la primul joc va da posibilitatea publicului pietrean să-şi reanime încrederea în ea. De altfel, publicul local, ca orice public din ţara noastră, e capricios: îi plac victoriile; când favoriţii merg mai slab şi au tocmai atunci nevoie de încurajări, suporterii îşi uită subit menirea. E adevărat însă că noi suntem cei ce trebuie să atragem permanent lumea la stadion.
Despre “cazul” Meder aş vrea să discutăm puţin: cunoscându-l bine, credeţi că el ar mai putea face faţă exigenţelor publicului şi a dificilelor partide care ne aşteaptă?
– Toată lumea cu care am discutat aici, în Piatra Neamţ îl consideră pe Meder un om incorigibil. De altfel, în aceeaşi situaţie se află şi Secelenu. Sincer să fiu, nu ştiu dacă lucrurile stau chiar aşa. Personal, anul trecut eu nu am avut probleme deosebite de ordin moral cu ei. De aceea am luat în ceea ce-i priveşte hotărârea de a le permite să vină la antrenamente, fără niciun fel de obligaţie din partea clubului faţă de ei şi dacă voi sesiza conştiinciozitate ascendentă în comportamentul lor de jucători şi integrare în severa disciplină instaurată, le voi facilita revenirea între foştii colegi de echipă.
În evoluţia unei echipe, cred că autoritatea antrenorului contează foarte mult.
– Este o chestiune de profesie, ca să spun aşa. Am impresia că sunt foarte mulţi şi foarte buni antrenori în ţara noastră, vorbesc ca pregătire profesională. Meseria aceasta este însă cu mult mai complexă. Prima calitate a antrenorului este să ştie să domine colectivul în care lucrează. Celelalte calităţi nu sunt nici ele neglijabile, dar fără autoritate nimic nu subzistă. Sub acest aspect, anul trecut nu am avut probleme de ordin disciplinar şi sper să nu am nici anul acesta, pentru că nu e timpul acum să facem concesii.
Ce le-aţi spus jucătorilor când v-aţi revăzut cu ei?
– Le-am repetat ce le-am spus şi anul trecut, când am luat în primire Ceahlăul: că sunt omul căruia îi place să lucreze în limitele bunei cuviinţe. Dar pentru acei care vor submina disciplina, voi fi necruţător şi cât se poate de exigent cu ei. Vă rog să mă credeţi că în prezent, probabil simţind dezastrul locului 15 în clasament, jucătorii au devenit de o conştiinciozitate remarcabilă. Nu ne rămâne decât să sperăm… (Cristian Livescu, Ceahlăul, duminică, 1 februarie 1970)
Ceahlăul – Victoria Roman 2-1 (1-0)
Foarte utilă întâlnirea amicală de duminică (stadion Ceahlăul Piatra Neamţ, terenul de zgură) care a opus în vederea unui test serios (după pregătirea de iarnă) cele mai bune echipe de fotbal ale judeţului: Ceahlăul Piatra Neamţ şi Victoria Roman. Jucătorii ambelor echipe ne-au arătat o vizibilă îmbunătăţire a condiţiei fizice, ceea ce le-a permis să menţină un ritm alert pe tot parcursul partidei. Combinaţiile au avut deseori o surprinzătoare precizie, dându-ne posibilitatea să anticipăm o fericită sincronizare a unui nou cuplu de înaintaşi centrali (Baicu – Meder) la Ceahlăul. De la gazde ne-au mai plăcut Nicoară, Gheorghe şi noua “speranţă“ Marin. Victoria Roman venită la Piatra Neamţ după o rodnică pregătire de iarnă a impresionat mai ales prin dârzenia cu care îşi “toacă“ adversarul, “plimbându-l” pe tot terenul, încercând să-l “macine” fiziceşte după care să-i aplice… “lovitura de graţie”. Tactica echipei romaşcane nu a avut decât în prima parte o finalitate practică, datorită deciziei şi puterii de luptă arătate de divizionara B. Jucătorii de la Ceahlăul au abuzat în interiorul careului advers de prea multe driblinguri şi pase urmărind apropierea la câţiva metri de poarta adversă în loc să încerce a finaliza de la distanţă, lucru recomandat şi datorită stării terenului. De asemenea, notăm unele incursiuni hazardate ale apărătorilor care au dat posibilitatea echipei gazdă de a fi prinsă de câteva ori “descoperită“. În sfârşit, problema portarului rămâne deschisă (ce ne facem dacă FRF nu aprobă o perioadă de transferări?), mai ales că Mitrofan a suferit în acest joc o entorsă la genunchi, iar Matache, ca de altfel şi ceilalţi nou veniţi, nu sunt legitimaţi. Golurile echipei Ceahlăul au fost înscrise de Meder (cu capul la un corner executat de Pătraşcu) şi de Baicu (tot cu capul la o centrare a lui Meder), iar pentru Victoria a punctat Catargiu dintr-o acţiune personală.
Ceahlăul: Mitrofan – Zaharia, Nicoară, Gheorghe, Iencsi, Onica, Pătraşcu, Baicu, Meder, Dragu, Negustoru, Niţă, Marin şi Renţea.
Victoria: Botez – Zăloagă, Ungureanu, Monu, Capoianu, Catargiu, Sârcu I, Hacman, Apostol, Gabca, Decu, Otic, Sârcu II, Creţu şi Teodorescu. (George Mihail Groapă, Ceahlăul, marţi, 10 februarie 1970)
SCHI
Se poate şi la noi!
* însemnări pe marginea recentei competiţii de schi pentru copii şi juniori dotată cu “Cupa ziarului Ceahlăul”.
Fără îndoială, ediţia din acest an a “Cupei ziarului Ceahlăul la schi” a constituit un deosebit succes în acţiunea de popularizare a schiului în rândul copiilor şi de depistare a unor elemente talentate din cadrul celor mai tineri practicanţi ai acestui sport de iarnă insuficient răspândit în zona de munte a judeţului Neamţ. Cred că nu greşesc când afirm că a fost o sărbătoare a schiului nemţean, înţelegând prin aceasta faptul de a fi reuşit să organizăm o competiţie care a reunit la start aproape 100 de schiori între 8 şi 18 ani din judeţele Ilfov, Braşov, Suceava şi Neamţ, care au făcut o bună propagandă schiului. Concursul a dovedit că nu ne putem plânge de lipsa unor foarte tinere elemente talentate. În afară de prezenţa a trei juniori componenţi ai lotului naţional (Doina Laşcu, Minodora Zerman, Nicolae Ciubotaru) am remarcat la Piatra Neamţ încă 8-10 schiori care le păşesc cu siguranţă pe urme. Majoritatea concurenţilor au demonstrat o valoare tehnică destul de bună, printre ei aflându-se şi Mircea Poenaru din Piatra Neamţ. Un alt fapt pe care trebuie să-l remarcăm neapărat este caracterul modern al modului de desfăşurare a concursului: două manşe de slalom la un singur fanion – lucru care se află în stare de experiment atât la noi în ţară, cât şi peste hotare. Făcând o comparaţie între comportarea schiorilor nemţeni şi a reprezentanţilor din celelalte localităţi, trebuie să constatăm cu regret că deosebirea dintre ei nu priveşte pregătirea tehnică, ci este de ordin material! A reieşit clar în evidenţă că materialele de concurs nu i-au ajutat pe localnici în situaţiile dificile de pe traseu. De asemenea, sunt şi nişte importante diferenţe în privinţa “kilometrajului“ efectuat. Se ştie că pe Valea Prahovei sunt 6 schi-lifturi, 3 teleferice şi 10 baby-lifturi!… (prof. Dumitru Terbescu, Ceahlăul, joi, 5 februarie 1970)
Campionatul judeţean de juniori
Duminică s-a desfăşurat pe pârtia Bahrin din masivul Cernegura etapa judeţeană a Campionatului Naţional de schi. Bahrinul, considerat în aceste zile primăvăratice drept “rezervorul“ de zăpadă pentru activitatea competiţională de iarnă la Piatra Neamt, a oferit şi de această dată condiţii excelente de concurs. Lupta pentru primele trei locuri a fost deosebit de strânsă la categoriile începători şi juniori mici. De remarcat că fetele de la categoria junioare mici au parcurs acelaşi traseu cu cel al băieţilor, obţinând timpi foarte buni, dacă ţinem cont de gradul de dificultate ridicat impus de arbitrii concursului. Iată acum ordinea primilor clasaţi: juniori mari: Dorinel şi Viorel Buruiană şi Dan Călinescu; juniori mici: Cristian Olteanu, Florentin Gruiţă, Octav Rotundu; junioare mari: Doina Laşcu; junioare mici: Carmen Meder, Marina Olteanu. La începători, ordinea a fost următoarea: Petru Corbu, Stelian Ahmed, Iulian Cloşcă. (prof. Dumitru Terbescu, Ceahlăul, miercuri, 11 februarie 1970)
GIMNASTICĂ
Să nu uităm gimnastica!
În momentul de faţă, cel puţin în judeţul nostru, există o discrepanţă vădită între stadiul actual de practicare a gimnasticii în şcoală şi nivelul posibil de atins cu un efort care presupune dăruire, conştiinciozitate şi entuziasm din partea celor în drept să depună acest efort. Recenta etapă judeţeană a campionatului de gimnastică pentru şcolile generale a demonstrat în mod elocvent că la nivelul şcolilor se face foarte puţin pentru practicarea acestei activităţi de educaţie fizică. În condiţiile actuale de înzestrare a bazei materiale a şcolilor pentru activitatea de educaţie fizică, este necesar să ne orientăm spre practicarea formelor celor mai simple şi accesibile ale gimnasticii de bază şi acrobatice şi e foarte bine să nu excludem din vederile noastre nici gimnastica artistică. Gimnastica de bază se poate practica de la vârsta cea mai fragedă în săli amenajate sau neamenajate şi chiar afară, în aer liber. Folosind exerciţiile cele mai naturale – precum şi cele create de profesor în funcţie de vârsta elevilor şi de particularităţile lor morfo-functionale – asigurăm copiilor o creştere armonioasă şi o pregătire fizică necesare desfăşurării oricărui fel de activitate. O concluzie firească, dar repet, insuficient pusă în practică, este aceea că învăţătorii şi profesorii de educaţie fizică sunt chemaţi să acorde o atenţie mai mare utilizării gimnasticii în şcoală contribuind astfel la importanta acţiune de formare şi desăvârşire a calităţilor motrice şi psihice, la perfecţionarea deprinderilor de mişcare şi la obţinerea unui randament crescut în munca zilnică a elevilor. (prof. Georgeta Donici, Ceahlăul, vineri, 6 februarie 1970)
BOX
Ceahlăul – Dunărea Galaţi 12-8
În sfârşit, după o lungă şi neliniştitoare aşteptare, publicul pietrean a avut ocazia să asiste la o gală de box într-adevăr interesantă, cu întâlniri viu disputate şi, ceea ce este îmbucurător, încununate cu decizii juste, nepărtinitoare. De data aceasta, partenerul de întrecere, recent întors dintr-un turneu în Cehoslovacia a fost destul de valoros, dacă ne gândim că Adrian Guţu, Vasile Petre şi Samson Eftimie sunt componenţi ai lotului naţional de juniori. Dincolo de acest argument, Dunărea Galaţi este o echipă de renume în boxul românesc şi o victorie asupra ei, chiar şi pe teren propriu poate semnifica mult în evoluţia pugiliştilor de la Ceahlăul, dând speranţe antrenorului Constantin Maxim pentru apropiatele Campionate Naţionale de juniori. Ni se par destul de înzestraţi în momentul de faţă Mihai Danciu (foarte mobil şi tehnic, atât în apărare, cât şi în atac) şi Gheorghe Matache, excelent construit fiziceşte, capabil să se impună uşor în faţa altor colegi de vârstă şi greutate. Remarcăm numărul record de spectatori amatori de box: peste 500. (N.H. Sorin, Ceahlăul, marţi, 10 februarie 1970)
POPICE
O emoţionantă aniversare
Duminică dimineaţa, la sediul CJEFS Neamţ a avut loc o emoţionantă întâlnire a iubitorilor de popice din Piatra Neamţ astăzi în număr destul de mare, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea primei secţii de popice din judeţul Neamţ. De asemenea, decanul de vârsta al popicarilor pietreni, Ion Zaharia, a anunţat retragerea sa din activitatea competiţională, a cărei longevitate coincide în fapt cu aniversarea pomenită mai sus. La aniversare au participat vechii şi actualii simpatizanţi ai jocului cu bile şi popice, care s-au folosit de amintirile depănate cu dărnicie de veşnic tânărul lor “căpitan de echipă“, pentru a relua în memorie la rându-le momentele dezvoltării treptate a sportului lor preferat. Sărbătoritul a fost salutat apoi din partea CNEFS de către profesorul Also Balaş, iar din partea CJEFS Neamţ de către prof. Radu Toma, care au relevant în cuvântul lor bogata activitate şi rezultatele bune obţinute în decursul anilor de popicarii pietreni, în fruntea cărora a figurat permanent Ion Zaharia. După îmbrăţişările şi felicitările de rigoare, toţi participanţii la această reuniune inedită în felul ei au fost invitaţi la arena “Zorile Noi”, unde conform înţelegerii s-a desfăşurat o partidă amicală de 30 de bile izolate, între veterani şi actuala echipă “Zorile Noi”, pretext de predare a ştafetei sportive noii promoţii de jucători, în care se pun speranţe legitime în viitorul apropiat. (Ceahlăul, miercuri, 11 februarie 1970)
BASCHET
Meciuri din Divizia naţională şcolară
Şcoala sportivă Piatra Neamţ – Şcoala sportivă Bacău 104-60 (43-31)
Mai bine pregatiţi din punct de vedere fizic şi superiori tehnico-tactic, pietrenii şi-au depăşit adversarii la un scor categoric, răzbunând ceva din înfrângerea suferită în toamnă la Bacău. Ei au folosit cu abilitate contraatacul şi au excelat în precizia aruncărilor de la semidistanţă, precum şi a finalizării acţiunilor sub panou. Formaţia utilizată a fost următoarea: S. Spiridonescu, A. Cotoros, A. Vornicu, M. Dascălu, M. Teohari, V. Dăscălescu, I. Tătaru, V. Filip, I. Rogojină şi Sergiu Rusu. Celor ce urmăresc comportarea echipei pietrene, le oferim rezultatul din etapa trecută când a învins cu 112-85 Şcoala sportivă Botoşani.
Liceul nr. 1 Roman – Liceul militar Câmpulung Moldovenesc 67-83 (43-33)
Deşi au condus la pauză, romaşcani nu au putut profita de avantaj, cedând la o diferenţă concludentă. Cauzele acestei noi înfrângeri ar fi mai multe. Ne mulţumim să consemnăm doar că elevii prof. Gh. Cojocaru nu se întâlnesc decât de două ori pe saptămână la antrenamente şi atunci absenţii nemotivat sunt numeroşi. În plus, conducerea şcolii este şi ea “absentă“, interesându-se în mică măsură de destinul amar al echipei. (Ceahlăul, miercuri, 11 februarie 1970)
VOLEI
Divizia naţională şcolară – noi meciuri
Şcoala sportivă Piatra Neamţ – Liceul nr. 1 Huşi (m) 3-2 (7, 14, -12, -12, 9)
Setaverajul având o foarte slabă importanţă în actuala situaţie existentă în serie (deoarece clasamentul final depinde numai de victoriile directe asupra adversarilor), conducătorul echipei pietrene – prof. N. Teodorescu – a folosit întregul lot de care dispune. O constatare îmbucurătoare: rezervele au dat satisfacţie prin jocul lor combinativ, deşi au pierdut cele două seturi în care au fost utilizate. Au arbitrat foarte bine C. Vasilescu (Suceava) şi Mihai Neamţu (Piatra Neamţ).
Şcoala sportivă Piatra Neamţ – Confecţia Botoşani (f) 3-0 (3, 3, 1)
Şi de această dată reprezentantele judeţului nostru au dovedit o bună pregătire, multă siguranţă în pase şi preluări, un atac destul de variat şi uneori în forţă, depăşind în felul acesta la o diferenţă categorică modesta formaţie din Botoşani. Foarte corect arbitrajul cuplului Ovidiu Creţu (Rm. Vâlcea) şi V. Piţan (Piatra Neamţ). (Ceahlăul, miercuri, 11 februarie 1970)
