* cel puţin 20 de meserii nu au nicio căutare pe piaţa muncii
* în Neamţ este nevoie de croitori, consilieri vânzări asigurări, agenţi de asigurări, lucrători deșeuri reciclabile și ajutori de ospătar
Un studiu recent făcut de Blocul Național Sindical arată, încă o dată, că socoteala făcută pe băncile școlii n-are nicio legătură cu cea de pe piața muncii. Pregătim prea multe secretare şi prea puţini muncitori pentru industria extractivă, textilă sau de blănuri şi piele, se arată în cercetare. La ora actuală, sunt cel puţin 20 de meserii care nu au nicio căutare pe piaţa muncii. Meserii fără cerere din partea angajatorilor: specialist în ştiintele vieţii, funcționar în domeniul salarizării, agent de servicii comerciale, tehnician în telecomunicaţii, radio şi TV, tehnicieni şi asistenţi veterinari, tehnician în tehnologia informaţiei, specialist în domeniul administrativ, tehnician controlor de procese industriale, controlor şi operator pentru trafic naval şi aerian, secretar. De cealaltă parte, cele mai cerute meserii în județul Neamț, potrivit ultimei liste remise de AJOFM, sunt cele de: croitor, consilier vânzări asigurări, agent de asigurări, lucrător deșeuri reciclabile și ajutor de ospătar.
Elevii nu par impresionați de „oferte”
În Neamț există ofertă de școlarizare pentru meserii care se caută, spun specialiștii, dar nu se arată prea mulți interesați. Astfel, după înscrierile elevilor în clasa a IX-a, la nivelul ISJ Neamț s-au înregistrat 24 clase disponibile din învățământul profesional, din care doar 18 și-au completat numărul de locuri cu elevi doritori de a învăța o meserie. La Liceele Tehnologice, din 175 de clase s-au ocupat 173. „Domeniile mai cunoscute pe care le caută elevii sunt cele de Mecanic și cele din domeniul Turismului și Alimentației Publice. Deși s-au identificat locuri de muncă în domeniul Industriei Textile și Pielăriei și chiar dacă am avut o ofertă destul de consistentă, elevii nu și-au arătat interesul pentru această zonă. Noi nu-i putem obliga pe elevi”, a declarat prof. Mircea Corlățeanu, inspector Discipline Tehnice. Problema remarcată de reprezentantul ISJ arată că modul în care se face înscrierea la o clasă profesională reprezintă unul din factorii determinanți pentru care cei mai mulți elevi nu mai ajung la profesională. Școlile profesionale au fost desființate în 2003, iar de atunci clasele de profesională funcționează în cadrul liceelor cu profil tehnologic. Optarea pentru un loc într-o clasă de profesională se face după absolvirea unui an de liceu. Cu alte cuvinte, ca un elev să ajungă în învățământul profesional trebuie să se înscrie mai întâi la o clasă de liceu, iar după primul an de absolvire, trebuie să opteze pentru o clasă de profesională. „Odată înscriși la liceu, foarte mulți copii sunt influențați de părinți să meargă în continuare la liceu. Chiar dacă își depun cererile pentru o clasă de la profesională, până la începutul noului an școlar, aceștia renunță”, a mai adăugat prof. Corlățeanu.
Avantaje pentru cei care aleg profesionala
Potrivit ordinului de ministru care stabilește cadrul legal pentru învățământul profesional fiecare elev care va intra într-un astfel de program va beneficia de un contract tripartit elev respectiv părinte, tutore – școală – firma, iar firma va fi parte a procesului de selecție dacă numărul elevilor care doresc să vină la această formă de învățământ profesional este mai mare decât numărul de locuri. Procesul educational va dura 2 ani: în primul an, elevii vor face 40% teorie (525 de ore) și 60% practică (740 de ore) (…) La finalizarea studiilor, elevul va primi un certificat de calificare nivel III în cadrul european al calificărilor. Va fi un certificat de calificare de profesionist adevărat în meseria pe care o va face și un certificat care va fi recunoscut la nivel european. Elevii care optează pentru această formă de învățământ primesc lunar o bursă în valoare de 200 de lei.
Ioana HAGI-STAN
Marian TEODOROF
