Acum 87 de ani se stingea din viaţă, în satul său natal, Holda (atunci în judeţul Neamţ, acum Suceava) Simion Kirileanu, scriitor, folclorist, institutor (născut la 7 martie 1879). Este fratele mai mic al cărturarului G. T. Kirileanu. Şcoala primară o face în comuna natală, apoi Şcoala Normală “Vasile Lupu”, Iaşi. Este învăţător la “Orfelinatul agricol Prinţul Ferdinand” din Zorleni – Tutova, apoi la Şcoala din Broşteni, iar din 1906 şi până în 1926, la Şcoala din Holda. Participă la războiul Balcanic din 1913 şi la primul război mondial, când este rănit în luptele din Munţii Călimani, în 1918 – 1919. Activează ca institutor în judeţul Bălţi din Basarabia. A fost un neobosit activist cultural. Împreună cu Nicolae Stoleriu, institutor la Baia – Suceava, înfiinţează Cercul “Deşteptarea Sătenilor” şi editează periodicul “Vestitorul Satelor“. În 1921, este vizitat de savantul francez Em. de Martonne – care-i propune scrierea “Istoricului păstoritului pe Valea Bistriţei“. Ca folclorist, este apreciat ca unul dintre cei mai buni din ţară. A scos “Calendarul Sătenilor” (1904) şi a colaborat la “Răvaşul poporului” (1907) condus de M. Sadoveanu, Şezătoarea, Ramuri, Neamul Românesc, Făt-Frumos, Almanahul învăţătorilor, Albina ş.a. Se stinge din viaţă pe 17 aprilie 1926, satul Holda, Broşteni, judeţul Neamţ. Între scrierile sale importante se remarcă “Păcală, întâmplari din viaţa sa”; “Ştefan cel Mare şi Sfânt. Istorisiri şi cântece populare”; “Amintirile poporului despre Ştefan cel Mare”; “Cine dă un bou, Dumnezeu îi dă doi”; “Poveşti poporale cu cuprins moral”; “Cuza Vodă, Istorisiri pentru popor”; “Cântece voiniceşti şi ostăşeşti” (în colaborare); “Frământuri de limbă”; “Din viaţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta”; “Comoara sufletului”; “Poveşti basarabene”; “Proverbe agricole”; “Nu mai duce atâta dor”.
