* astăzi despre proprietăţile sechestrate/reținute/rămase în Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța și restituirea bunurilor trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării tratatului semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940
Persoanele îndreptățite să primească despăgubiri pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum și persoanele prejudiciate ca urmare a trecerii bunurilor proprii în proprietatea statului bulgar, ca urmare a aplicării tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, trebuie să știe că sunt îndreptățite la restabilirea situației anterioare.
Persoane îndreptățite
Sunt considerate persoane îndreptățite să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 290/2003, acei cetățeni români deposedați ca urmare a părăsirii forțate a Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța, precum și ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și a aplicarii Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 sau moștenitorii legali ai acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv, dacă au, la data formulării cererii, cetățenia română și domiciliul în România.
Printre beneficiari se pot număra:
* cetăţenii români care s-au refugiat pe teritoriul României în anul 1940, ca urmare a Ultimatumului din 26 iunie, prin care URSS solicită cedarea de către România a Basarabiei şi părţii de Nord a Bucovinei, cât şi în anul 1944, ca urmare a ordinelor de evacuare generala;
* cetăţenii români care au fost deportaţi în regiuni ale fostei Uniuni Sovietice în perioada de referinţă pentru aceasta lege;
* cetăţenii români care nu au avut domiciliul pe acele teritorii însă au avut în proprietate bunuri imobile la care nu au mai avut acces după cedarea teritoriilor prevăzute de această lege.
În ceea ce priveşte Legea 9/1998, au dreptul de a primi despăgubiri cetăţenii români (sau moştenitorii acestora) prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembire 1940, în măsura în care nu au primit sau au primit numai parţial compensaţii ori despăgubiri pentru bunurile imobile – construcţii ori terenuri – pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea soarelui.
Compensaţiile băneşti sunt distincte pentru terenuri, pentru construcţii şi pentru recoltele neculese din anul părăsirii forţate a bunurilor. În ceea ce priveşte terenurile, despăgubirile se acordă celor îndreptăţiţi în natură (în limita disponibilităţilor, din domeniul privat al statului, sau al unităţilor administrativ-teritoriale) sau în bani.
Compensaţiile acordate cetăţenilor români îndreptăţiţi se suportă din bugetul de stat, iar plăţile către persoanele fizice se asigură de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Procedura de restituire pe scurt
Dacă aţi obţinut un titlu, ordin, hotărâre etc. pentru recunoaşterea dreptului pretins de către comisiile judeţene de aplicare a legii, însă Statul nu şi-a executat obligaţia de a vă acorda compensaţiile băneşti, singura soluţie este să acţionaţi Statul în instanţa de judecată. Instanţa vă va da o hotărâre prin care va fi recunoscută suma pe care o aveţi de recuperat, sumă ce este reactualizată cu indicele de inflaţie.
După obţinerea acestei hotărâri, veţi obţine şi banii, însă doar prin executare silită. Din păcate, în prezent, Statul nu-şi mai îndeplineşte obligaţia de restituire a sumelor înscrise în titlu.
Este bine de ştiut faptul că dacă sunt mai multe persoane aflate pe decizie, pe ordin sau pe hotărârea Comisiei de aplicare a Legii 9/1998, respectiv a legii 290/2003 şi nu toate doresc să formuleze o acţiune în instanţă sau sunt decedate, fiecare individual poate intenta acţiune pentru cota ce îi revine personal.
Perioada de restituire
Curtea Constituţională a României a decis ca OUG 10 din 2013, prin care Guvernul a eşalonat pe 10 ani plata despăgubirilor datorate beneficiarilor Legii 290 din 2003 şi Legii 9 din 1998 este neconstituţională.
Acest lucru înseamnă că plata se va face în maximum doi ani de la data emiterii actului administrativ de recunoaştere a creanţei asupra statului.
Mii de români care aşteptau să intre în posesia despăgubirilor ANRP, acordate în baza Legilor 290 din 2003 şi 9 din 1998, au acum şanse să primeasca banii cuveniţi în timp mult mai scurt.
Astfel, Legea nr. 287/2013 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 10/2013, fusese publicată în noiembrie 2013 în Monitorul Oficial şi prevedea ca românii care au dreptul la aceste despăgubiri să îşi primească banii în tranşe, pe durata a 10 ani, o perioadă de timp extinsă, care afecta majoritatea dosarelor depuse de oameni cu vârste înaintate. În plus, se menţiona că despăgubirile s-ar fi realizat în ordinea cronologică a înregistrării la ANRP.
Ca urmare a faptului că Ordonanţa 10/2013 a fost declarată neconstituţională, se revine la perioada anterior valabilă de recuperare a despăgubirilor, de maximum doi ani. Mii de români sunt favorizaţi de acest eveniment legislativ.
Eforturile noastre au fost încununate de succes, Guvernul fiind astfel obligat să nu se mai sustragă de la plata obligaţiilor ce-i revin faţă de cetăţenii români şi de la respectarea legii şi a tratatelor internationale.
Pentru anul 2014, de pildă, statul a alocat doar 263,4 milioane de lei pentru aceste despăgubiri, aproape la jumătate comparativ cu suma bugetată în 2013. Este lesne de înţeles că suma nu acoperă valoarea totală a despăgubirilor, astfel că a devenit extrem de importantă acţionarea în instanţă a Statului Român prin pârghii legale, bine instrumentate de avocat, şi obţinerea sumelor cuvenite cât mai rapid. Până în prezent peste 25.000 de beneficiari au primit despăgubiri şi compensaţii, în valoare totală de peste 630 milioane lei.
Având în vedere modificarea termenelor de plată a despăgubirilor, precum şi suma insuficientă alocată de ANRP pentru îndeplinirea obligaţiilor, este esenţial ca românii să apeleze la instrumentele legale pe care le au la dispoziţie, pentru a putea intra în posesia banilor cât mai rapid. Astfel, prin acţiuni în instanţă, instrumentate de avocaţi specializaţi pe acest segment, beneficiarii acestor dosare au şanse reale de a obţine despăgubirile.
Legile 290 din 2003 şi 9 din 1998 fac referire la proprietarii care au deţinut terenuri şi proprietăţi în Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, şi care, din cauza stării de război, au fost evacuaţi. Zeci de mii de familii au depus dosare de despăgubire, în termenul legal, şi aşteptau să intre în posesia banilor cuveniţi. Aceste despăgubiri se acordă în urma unor procese cu Statul Român, care ar trebui sa fie instrumentate de birouri de avocatură specializate pe despăgubiri ANRP Legea nr. 290 din 2003 si Legea 9 din 1998.
Av. Eliza POPONECI
Cabinet de avocat Coltuc
www.coltuc.ro
