Bumbu Octavian Liviu

Ploile căzute la timp în 2013 au făcut ca agricultura să fie din nou motorul economiei româneşti, dar cu toate acestea, producția mare de cereale nu le aduce numai satisfacții fermierilor. În opinia senatorului de Neamț Liviu Bumbu, opinie exprimată de altfel și într-o declarație politică, în plenul Senatului, bucuria fermierilor din acest an nu a durat prea mult întrucât prețul grâului este atât de mic încât nu vor putea să-și acopere nici măcar cheltuielile.

”După un an cu recolte mai mari ca în trecut, nici fermierii nu îşi freacă mâinile calculând profituri de excepţie şi nici consumatorii nu simt scăderea abruptă a preţurilor. Care sunt cauzele? Anul agricol bun a adus în România mai multe scandaluri decât veşti bune, scoţând la iveală distorsiuni grave în funcţionarea pieţelor, de care autorităţile se fac vinovate în mare parte. Scăderea preţului este firească într-un an cu producţii în creştere. Neobişnuit este însă faptul că la noi a scăzut mult mai mult decât pe pieţele externe. Producţia bogată de cereale a scăzut preţul în toată Europa, numai că, în timp ce în alte ţări din UE grâul s-a ieftinit faţă de anul trecut cu aproximativ 10%, în România preţul a scăzut cu mai bine de 30%”, a declarat senatorul Bumbu.

El mai crede că ar trebui declanșată o investigaţie privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială între marii operatori de pe piaţă.

 ”Soluţia ar fi depozitarea. Deşi în teorie am avea suficient spaţiu pentru cereale, silozurile aparţin de fapt marilor industriaşi, iar preţul cerut nu îi permite micului producător să îşi ţină recolta. Specialiştii îi sfătuiesc pe agricultori să nu vândă deocamdată şi să mai aştepte câteva luni, să stocheze, practic, producţia. Capacitatea de stocare la nivel naţional este de aproximativ 17 milioane de tone, iar, din aceste 17 milioane, 12 milioane sunt în proprietatea marilor comercianţi, adică a acelora care fac legea pe piaţă. Până să fie dovedită existenţa unui cartel anticoncurenţial al marilor operatori, cauzele pentru care fermierii sunt nevoiţi să vândă rapid recolta, la preţuri mici, au câteva explicaţii şi în deciziile autorităţilor. În acest an, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură nu le-a mai dat producătorilor preţ de intervenţie. Preţul de intervenţie, care oferă protecţia statului faţă de scăderile mari în perioada de după culegerea recoltei, nu a mai fost renegociat de autorităţile române la Bruxelles din 2007. În plus, Guvernul a suspendat, din luna aprilie, sistemul certificatelor de depozit, care le permitea fermierilor să obţină de la bancă 80% din contravaloarea în bani a producţiei de cereale depozitate în spaţii autorizate de Ministerul Agriculturii, evitând astfel vânzarea imediată, după recoltă, când preţurile scad putemic”, a mai precizat senatorul Bumbu.

Preţul mic al grâului în România a fost influenţat şi de producţia bună la nivel european, Bursa de la Paris anunţând deja o scădere cu 15% pe pieţele internaţionale. Preţul grâului se estimează a ajunge deja la 70 de bani, faţă de circa un leu, anul trecut.

Producătorii agricoli îşi fac deja socotelile privind pierderile cauzate de preţul mic al grâului. Aceștia  cred că Ministerul Agriculturii ar trebui să declanşeze o anchetă privind această situaţie, pentru că nu înţeleg de ce, în situaţia unor preţuri atât de mici la grâu, nu se observă o ieftinire pe piaţă a produselor de panificaţie.

Irina CĂLIN