Împătimitul de documente literare, profesorul Nicolae Scurtu (4 februarie 1951, Văratec, judeţul Neamţ, editor şi istoric literar, fiul Anei (născută Manolache) şi al lui Dumitru Scurtu, agricultori) a scos recent la Editura Acţiunea din Piatra Neamţ al doilea volum din seria “G.T. Kirileanu şi contemporanii săi”. Cartea cuprinde scrisori către Constantin Meissner, profesorul care i-a călăuzit paşii tânărului Kirileanu, omul care l-a ajutat şi după pe acesta a părăsit băncile şcolii. Volumul cuprinde 168 de scrisori, acestea fiind expediate în perioada 21 iulie 1892 – 10 august 1941. Aflăm din volum care erau preocupările dascălului dar şi a discipolului său, devotamentul şi dragostea pe care i-a purtat-o întreaga viaţă cărturarul G. T. Kirileanu ilustrului său profesor. Iată ce-i scria Kirileanu fostului profesor, prietenul său de o viaţă, la 23 iulie 1937:
“Scumpul meu Părinte,
În mare înghesuială am ajuns la Bălţăteşti. Acolo am aşteptat câteva ceasuri până a venit de la Târgu Neamţ autobuzul pentru Piatra Neamţ şi mai încărcat. Cu greu m-am îngrămădit într-un colţişor, iar pe braţe mi-a venit o balabustă mititichi, frumuşichi, încât mereu mă gândeam la Moş Nichifor Coţcariul a lui Moş Creangă! Am ajuns cu întârziere la Piatra, dar aşezându-mă în pat şi deschizând radio am avut bucuria să dau peste muzică clasică fără paraziţi (Bach, Haendel, Mozart, Beethoven) ş-aşa m-am liniştit de toată oboseala drumului. Ieri am stat întins şi am răsfoit cărţile noi pe care mi le adusese un priteen sosit din Bucureşti. Astăzi m-am aşezat iat la cercetarea documentelor căpătate de la domnul ministru Nanu, aşteptând pe prietenul Costăchescu spre a cerceta pe cele în limba slavonă. Şi câte un ceas două pe zi mai pun rânduială în haosul cărţilor. Din toată inima vă mulţămesc pentru plăcerea ce am avut în zilele petrecute la Agapia, dorindu-vă sănătate şi vreme bună ca să vă bucuraţi de frumuseţile naturii. Închinăciuni familiilor Andrei şi Filitti, precum şi tinerilor ieşeni când vor veni la Agapia. Adânc devotat şi iubitor, Ghiţă”.
Primul volum din această serie, care cuprinde scrisori către Nicolae Iorga, precum şi cel de faţă scot în evidenţă că în spatele cărturarului G.T. Kirileanu era un om ce îşi ajuta, prin relaţiile sale contemporanii nemţeni. (N.S.)
