Vineri, 12 iulie, la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni a avut loc o întâlnire unică în ţară, privind cultivarea cânepii, cultură care, în ultimii 23 de ani, a dispărut aproape în totalitate. Faptul că astăzi, conducerea unităţii de cercetare din judeţul Neamţ, în frunte cu dr. ing. Elena Trotuş, dar şi cu alţi specialişti de marcă, încearcă, pe toate căile, să sensibilizeze forurile naţionale, precum şi pe cultvatorii de rând, demonstrează că în agricultura românească încă mai sunt specialişti care să ducă mai departea tradiţia cultivării cânepii. Bunăoară, înainte de 1990, dacă în România erau 36 de unităţi industriale care prelucrau cânepa şi inul (o altă cultură pe care de dispariţie), în judeţul Neamţ erau trei: la Căciuleşti, Tupilaţi şi Sagna. Acum, au rămas doar amintirile şi vagi urme ale trecerii lor prin timp, însă o sensibilizare a forurilor decizionale ar putea readuce această cultură acolo unde îi este locul şi pe care îl merită.
În România se cultivau peste 40.000 ha de cânepă
“Stimaţi oaspeţi, bine aţi venit la Staţiune de Cercetare, Dezvoltare Agricolă Secuieni, la această manifestare de popularizare şi cu rezultate în domeniul ameliorării şi a elaborării tehnologiilor de cultivare a cânepii monoice, pe care sugestiv am intitulat-o «Ziua Cânepii». Vă mulţumesc că aţi dat curs invitaţiei, mulţumesc că sunteţi alături de noi şi dorim ca ziua de astăzi să fie un succes profesional pentru noi, cei prezenţi aici, iar acest succes să se regăsească în timp în agricultura României. Avem onoarea să avem prezenţi în mijlocul nostru personalităţi de marcă din acest domeniu vast al agriculturii şi suntem onoraţi să salutăm prezenţa domnului ministru prof. dr Valeriu Tabără, a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole – prof dr. Gheorghe Sim, a prof dr. doctor Honoris Causa, Constantin Vasilică, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi. Sunt alături de noi, reprezentantul Ministerului Agriculturi – dr. Viorica Boboc, colegi de la Staţiunile Lovrin (Timiş), Livada (Satu Mare), Turda (Cluj), reprezentată de directorul Mihai Haş şi secretarul ştiinţific Felicia Mureşan. Salut prezenţa domnului director Chinercaziu, alături de doamna Elisabeta Chinercaziu, fiind cel care a condus destinele staţiuniii noastre timp de peste 30 de ani. Împreună au contribuit la iniţierea tematicii de cercetare ştiinţifică în SCDA Secuieni. Manifestarea de astăzi coincide şi cu împlinirea a 40 de ani de la înfiinţarea Laboratorului de ameliorare a cânepii. Unitatea, prin colectivul acestui laborator, a obţinut rezultate remarcabile în domeniul ameliorării cânepii monoice, fiind omologate şi brevetate şapte soiuri. Desigur, nu am fi avut aceste succese fără implicarea, fără efortul şi strădania celui care a înfiinţat acest laborator. Celui care este părintele acestor soiuri de cânepă monoică şi care este colegul nostru, dr. ing. Constantin Găucă. Personal, îi port respect, îl apreciez şi îl stimez pentru tot ceea ce a făcut. Îi doresc sănătate şi multă putere de muncă. Împreună ne dorim reuşită şi succes în găsirea unor urmaşi tineri, care să continue activitatea de cercetare în domeniul ameliorării cânepii, măcar cu aceeaşi pasiune şi dăruire cum a făcut-o domnul dr. Constantin Găucă”.
“Reinventarea” culturii cânepii
“Ne-am întâlnit astăzi, aici, la Staţiunea Secuieni, cercetători, cadre didactice din învăţământul agronomic superior, specialişti din agricultură, fermieri, utilizatori ai producţiei de cânepă, şi, desigur, reprezentantul Miniterului Agriculturii, ca să găsim anumite soluţii, pentru ca împreună cu direcţiile agricole, oficiile de consultanţă să descoperim căi, metode şi idei, ca să extindem cultura cânepii, să o reinventăm, pentru a ajunge la ceea cea a fost până în 1989, când în ţara noastră se cultivau peste 40.000 hectare de cânepă. România ocupa locul al treilea în rândul marilor cultivatori. Şi mai ştim, în ţară funcţionau 36 de topitorii, care prelucrau producţia. Astăzi, situaţia este tristă, în sensul că în ţară se cultivă o suprafaţă pe care o avea SCDA Secuieni într-un an agricol înainte de 1989, iar în întreaga ţară mai funcţioneză doar două unităţi de prelucrare, una la Carei (Satu Mare), care prelucrează tulpinile – fiind reprezentantă la Secuieni de dna. Rodica Maxim, directorul unităţii, şi una la Salonta (Bihor), pentru obţinerea uleiului din sămânţa de cânepă. Specialiştii îl consideră ca fiind cel mai sănătos ulei al naturii. Consumat zilnic, reduce colesterolul, tensiune arterială şi asigură funcţionarea normală a inimii. Dacă ar fi să ţinem cont de toate aceste calităţi ale cânepii, cu siguranţă, ea trebuie extinsă în cultură”, a declarat dr. ing. Elena Trotuş, director SCDA Secuieni.
Constantin NEGRU
