Filiala Teritorială Bacău–Neamț a Ordinului Arhitecților din România a bifat o premieră la nivel național: alegerea conducerii prin vot electronic. Dincolo de componenta tehnică, momentul marchează o schimbare de strategie – de la reacții punctuale la deciziile administrației, la o implicare mai timpurie și mai vizibilă în modelarea orașelor.
Alegerile desfășurate la Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău l-au reconfirmat pe arhitectul Dan Ababei în funcția de președinte, cu 40 de voturi din 47 exprimate. Competiția cu arhitecta Catinca Dobreanu a adus în discuție nu doar conducerea filialei, ci și rolul arhitectului în relația cu autoritățile și comunitatea.
Mesajul noului mandat este unul clar: arhitecții vor să fie prezenți mai devreme în procesul decizional, nu doar chemați să valideze sau să critice proiecte deja pornite. Un prim semnal în acest sens vine din Bacău, unde, potrivit lui Dan Ababei, administrația locală a cerut pentru prima dată punctul de vedere al breslei în etapa de construire a bugetului.
În același timp, arhitecții atrag atenția asupra problemelor vizibile din teren. Bacăul este descris ca un oraș aflat într-un „șantier perpetuu”, cu lucrări care se succed fără o viziune coerentă pentru locuitori. Soluția propusă: concursuri de soluții și consultare reală cu cetățenii, în locul deciziilor luate exclusiv administrativ.
În ceea ce privește raportarea între Bacău și Piatra-Neamț, abordarea este una pragmatică. Diferențele de relief, istorie și structură urbană fac inutile comparațiile directe. În schimb, criteriile relevante devin altele: calitatea proiectelor, capacitatea de a atrage fonduri și modul în care administrațiile reușesc să folosească expertiza specialiștilor.
Pentru Regiunea Nord-Est, miza este mai largă decât o simplă schimbare de conducere într-o organizație profesională. Este vorba despre un posibil nou tip de relație între arhitecți și administrațiile locale, în care planificarea urbană nu mai este doar o formalitate birocratică, ci un proces negociat, cu impact direct asupra calității vieții.
Rămâne de văzut dacă această „maturizare” invocată de conducerea filialei se va traduce și în proiecte mai coerente sau dacă va rămâne doar un nou capitol de bune intenții într-un peisaj urban deja complicat. (Gabriel POP)
