Campanie realizată de Direcția Silvică Neamț pentru promovarea ”Pomilor de Crăciun” la ghiveci
Bradul este o specie vegetală lemnoasă care atinge până la 40 de m înălţime la vârsta de 120 de ani. Are coroana conică, în stadiul tânăr, cilindrică la maturitate şi cu formă caracteristică de ”cuib de barză” la bătrâneţe. Frunzele sunt aciculare, mai închis colorate pe faţă, dispuse liniar pe patru rânduri de-a lungul ramurii.
În lume, bradul se întâlneşte în unele zone montane ale Europei.
În timpul glaciaţiei cuaternare, această specie a găsit un refugiu în sud-vestul Europei şi de aici s-a răspândit în Europa Centrală, întâlnindu-se astăzi în Munţii Pirinei, Rodopi şi Carpaţi. Rude ale bradului alb se întâlnesc în diferite regiuni ale globului. Astfel, bradul de balsam (Abies balsamea) creşte în Canada, bradul siberian (Abies sibirica) apare în Siberia asiatică, bradul de Grecia (Abies cephalonica) se întâlneşte ca specie relictă în zonele înalte din sudul Peninsulei Balcanice. Arealul natural al bradului în România este aproximativ acelaşi cu cel al molidului. De cele mai multe ori, în zona forestieră naturală pentru această specie, domină molidul sau fagul, arboretele de brad (brădetele) ocupând suprafeţe relativ restrânse.
În Carpaţii Orientali, bradul creşte la altitudinea de 600-1.200 m (chiar mai jos în Bucovina), în Carpaţii Meridionali specia se întâlneşte la o altitudine cuprinsă între 700 şi 1500 m, iar în Munţii Apuseni apare la 650-1800 m.
Pentru că ne aflăm în apropierea sărbătorilor de iarnă, ne-am gândit să vorbim despre istoria bradului de Crăciun.
„Pomul de Crăciun”, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalației electrice, nu a fost dintotdeauna împodobit astfel. Până în sec. al 15-lea, crenguțele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia Crăciunului, ca și darurile pe care le făceau oamenii unii altora, erau considerate tradiții păgâne. Dar, nu peste multă vreme, în locul acestora va fi folosit un arbore întreg.
Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg, a fost înălțat primul pom de Crăciun, într-o piață publică. Nu avea încă lumânări și era împodobit cu mere roșii. În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl cunoaștem noi astăzi.
După 1878, decorațiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, așa că această tradiție pur germană va cuceri întreaga lume, fiind adoptată pretutindeni, fie că este vorba despre țări din Asia, Africa, America de Nord și de Sud sau Australia.
La sfârșitul sec. al 19-lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput fără pomul de Crăciun, împodobit și scânteietor. În 1776, prin intermediul soldaților germani care participau alături de englezi la războiul de independență, tradiția pomului de Crăciun ajunge și în Statele Unite, iar în anul 1880 cucerește și Casa Albă.
La noi obiceiul a pătruns odată cu influența germană, când primii studenți români au început să meargă la studii la universitățile din Berlin sau Viena, precum și la curtea regală a dinastiei Hohenzollern, sosită în Țările Române în 1860 unde prinții și prințesele au început să împodobească bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendada bucureșteană. Cântecul german de Crăciun ”O Tannenbaum” devine în limba română ”O, brad frumos”, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor.
În prezent obiceiul împodobirii Bradului de Crăciun a devenit una din cele mai iubite datini, practic neputând fi concepută sărbătoarea Crăciunului fără bradul ornat frumos, în paralel dezvoltându-se o adevărată industrie.
Din nefericire și procurarea brazilor în apropierea Crăciunului a căpătat același caracter, industrial, procentul bradului fiind în descreștere de la an la an.
Exterminarea bradului din Carpaţi nu este o problemă nouă, aşa cum reiese dintr-un fragment, pe care-l redăm mai jos, apărut în 1939 în ”Flora României”, sub semnătura prof. I. Simionescu, membru al Academiei Române: ”Sunt tăiaţi fără milă pentru scânduri, iar puieţii de brad sunt nimiciţi fără măsură la Crăciun, de când s’a introdus şi la noi moda Pomului de Crăciun, care înlocuieşte tot mai mult la oraşe străbunul obiceiu al Stelei”.
În încercarea de a găsi o alternativă pentru a nu se mai tăia atâția brazi cu ocazia sărbătorilor, Direcţia Silvică Neamţ a găsit o soluţie: producerea brazilor de Crăciun în recipiente, ghivece din material plastic sau lemn.
Brazii astfel pregătiți vor putea fi achiziţionaţi de la ocoalele silvice ce le produc, iar după sărbători pot fi lăsaţi să crească în continuare în ghiveci sau pot fi plantaţi.
Gândindu-ne că pentru a avea un brad de Crăciun trebuie să treacă 15 ani, Direcția Silvică Neamț oferă alternativa brazilor în recipiente, iar pentru a promova această idee și a limita tăierile ilegale de Pomi de iarnă, vine în ajutorul celor ce doresc să folosească această variantă, practicând prețuri accesibile, la o înălțime de 1,00-2,5m.
Informațiile referitoare la condițiile de creștere precum și comenzile se pot obține de la personalul nostru de specialitate din Ocolul Silvic Gîrcina (telefon 0233 242 270) și Ocolul Silvic Pipirig (telefon 0233 252 004).
