România poartă discuții cu Comisia Europeană pentru a amâna închiderea centralelor pe cărbune, cu o capacitate totală de 2,6 gigawați, programată inițial pentru 2026 prin planul de redresare finanțat de Uniunea Europeană (sursa: Reuters). Autoritățile spun că proiectele care ar trebui să le înlocuiască – centrale pe gaz și parcuri solare – dezvoltate de Complexul Energetic Oltenia împreună cu companii partenere, sunt întârziate.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat: „Acum avem negocieri destul de intense pentru a amâna termenul cu cel puțin cinci ani, un termen realist pentru momentul în care vom conecta noile unități pe gaz.” El a precizat că România a început demersurile pentru această amânare încă din 2023.
Guvernul urmează să transmită Bruxelles-ului o analiză privind efectele economice și asupra pieței de energie ale unei închideri rapide, dar și planurile de investiții pentru următorii ani. România intenționează să instaleze până în 2032 aproape 13 gigawați de capacitate de producție din gaze, nuclear, eolian și solar, dintre care 2,25 GW pentru stocare, cu finanțare din fonduri europene, de la buget și din surse private.
„Aceasta ne va transforma, ca țară, din importator net de energie electrică în exportator net”, a spus Ivan, adăugând că România mizează și pe proiectul de exploatare offshore a gazelor din Marea Neagră, programat să intre în producție în 2027.
Discuțiile cu Bruxelles-ul au loc într-un context regional complicat: România rămâne printre cele mai scumpe piețe de energie din Uniunea Europeană. În prima jumătate a anului 2025, prețul mediu pe piața spot operată de OPCOM a fost de 103,5 euro/MWh (aproximativ 525 lei/MWh), potrivit Profit.ro. Doar Italia și Slovenia au înregistrat în iulie prețuri mai mari, în timp ce Franța și Germania au avut niveluri mult mai reduse, de 58 euro/MWh și 88 euro/MWh.
Totodată, Republica Moldova își acoperă jumătate din consumul de energie electrică de pe malul drept al Nistrului prin importuri din România, după ce livrările de gaz rusesc au fost reduse. Deputatul AUR Călin Gheorghe Matieș a criticat politica energetică a guvernului, afirmând că: „Guvernul din Republica Moldova cumpără energia din România cu 40 de bani pe kilowatt, iar guvernul din România le vinde românilor la 1,50 lei kilowattul. Mă uitam pe site-ul Moldoelectrica și la Ministerul Energiei din Republica Moldova, iar ei ne spun că aproape 60% curentul se importă din România. De ce n-ar putea și noi, românii, să avem un preț de 40 de bani și nu de aproape 2 lei?”
Vulnerabilitatea rețelei a fost semnalată și anul trecut de sindicaliștii din Oltenia. În decembrie 2024, președintele Sindicatului Energetica Craiova-Ișalnița, Gelă Ionescu, avertiza că un val de frig prelungit ar putea duce la colapsul sistemului energetic național.
În plan intern, liberalizarea pieței energiei electrice, intrată în vigoare la 1 iulie 2025, a dus la o scumpire de peste 60% într-o singură lună, iar rata anuală a inflației a urcat la 7,8%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Sandu Munteanu
