În urmă cu vreo trei ani, a luat ființă Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “Roman Metropolitan”, la ideea primarului de Roman și la care, pe loc, au spus da și alte 24 de comune din zona municipiului, cu excepția Cordunului și Săbăoanului, aceasta din urmă acceptând propunerea mai târziu, în 2011. Chiar dacă parteneriatul a pornit la drum cu entuziasm, pe parcurs se pare că unii primari nu mai aderă la ideea de asociere. Din diferite motive, dar cele mai multe se leagă de teama că unii, în special Romanul, vor trage spuza pe turta lor. De exemplu, primarul comunei Cordun, spune presei locală, că nu vrea în Asociație de teamă că veniturile sale vor fi puse la bătaie în cofinanțarea proiectelor. Primarul Laurențiu Leoreanu spune că nici vorbă de așa ceva și că ideea acestei asocieri vine din dorința accesării mai facile a fondurilor europene. Nici primarul comunei Gherăești, care este nu numai membru fondator, dar și în conducerea Asociației, nu mai vede nici un viitor în entitatea fondată în urmă cu câţiva ani.
“Asociația poate fi o fabrică de idei”
Din Asociația “Roman Metropolitan” fac parte Romanul și comunele: Gherăeşti, Ruginoasa, Boteşti, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icuşeşti, Moldoveni, Bahna, Dulceşti, Horia, Sagna, Făurei, Pânceşti, Boghicea, Bozieni, Doljeşti, Gâdinţi, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămăşeni, Bâra, Săbăoani și Stăniţa. Cele mai importante proiecte făcute până acum de membri au fost cele culturale, dar primarul Leoreanu spune că sunt noi idei creionate. “Noi avem deja trei proiecte în discuție. Nici nu puteau fi mai multe până acum, pentru că Asociația s-a înființat după derularea proiectelor 2007-2013. Nu puteam accesa nimic. Noi am pregătit și am căutat o strângere a relațiilor și o armonie a zonei. Am avut proiecte culturale, cum a fost Festivalul de datini și alte acțiuni foarte frumoase. Mai mult, Asociația este un loc în care luăm decizii și discutăm. Vrem să luăm o hotărâre unitară cu privire la gestionarea deșeurilor. Pregătim și câteva proiecte. Asociația poate fi o fabrică de idei. De multe ori, administrația publică – ca și instituție – a mers prost că s-a lucrat după ureche, acum avem posibilitatea de a conclucra pentru un scop comun”, a declarat primarul Romanului.
„Eu fac proiectele mele”
Nu toți primarii văd “gheşefturile” asocierii, iar un exemplu este primarul comunei Gherăești, Carol Bereșoaie, vicepreședinte al Asociației: “Ce a zis domnul primar Leoreanu este foarte bine. Eu nu fac proiecte cu Asociația, eu fac proiectele mele pe seama mea, pentru comunitatea mea”. Mult mai “maleabil” s-a arătat primarul comunei Doljești, Iosif Șoican: “Am discutat mai multe proiecte. O să mai purtăm discuții, vom vedea dacă vom putea accesa fonduri europene, pentru că asta a fost ideea acestei asocieri. Pentru comuna Doljești cel mai important proiect pe care ni-l dorim este cel pentru deșeuri”.
„Sunt orgolii”
Legat de teama unor primari de a intra sau continua în Asociație, primarul Laurențiu Leoreanu spune că schimbul de informații dintre autorități i se pare unul de folos și care poate creiona noi proiecte pentru zonă. “Taxele locale ale primăriilor nu sunt subiect de discuție la asociație. Aici este vorba de un interes comun, cum e proiectul de gestionare a deșeurilor sau starea drumurilor. Există un proiect macro, discutat și cu președintele Consiliului Județean Neamţ, ca să legăm drumul de la Vaslui cu Poienari, Romanul și drumul care se vrea a se reface Roman – Piatra Neamț. E important să te bucuri de experiența altora. La ultima întâlnire, de la începutul lunii iulie, au fost prezenți 23 de primari, este un lucru bun că există interes”, a mai precizat edilul Romanului.
Primarul comunei Ion Creangă, Petrică Prichici, a explicat că discuțiile pro şi contra din interiorul Asociației pleacă de la orgoliul primarilor: “Dacă am fi serioși cu toții, atunci această Asociație are un viitor pentru accesarea de fonduri. În Ardeal s-au realizat mai multe astfel de asocieri și au dat roade. Primarii s-au înțeles între ei și au avut beneficii. Dacă vom gândi în favoarea la toți, vom reuși. Comuna Ion Creangă este lângă Roman și ar fi mult mai ușor să aducem rețeaua de apă și canal pentru Horia, Ion Creangă și Valea Ursului, prin asocierea noastră. Ar fi o stație pentru trei comune, mult mai economic. La fel și cu proiectul pentru gestionarea deșeurilor. Dar, sunt orgolii, iar până când nu vom vedea unul în altul un partener, nu se va reuși”.
Claudia MATEI
