PROIECT DE LEGE Posibile puteri sporite pentru şefii de instituţii publice implicate în combaterea COVID-19 şi după 15 mai

Şefii de instituţii publice implicate în combaterea COVID-19 ar putea avea puteri sporite şi după data de 15 mai, când se încheie perioada stării de urgenţă, potrivit proiectului de lege aprobat luni, 11 mai, de Guvernul României.

„Pentru realizarea scopului prezentei legi, prin derogare de la prevederile Legii nr. 5312003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19 şi a efectelor acesteia pot dispune unilateral detaşarea şi fără acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează pentru o perioadă de maxim 30 de zile pe durata stării de alertă, cu condiţia ca angajatorul la care se face angajarea să fie din acelaşi domeniu de activitate. Pentru realizarea scopului prezentei legi, angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, pe durata stării de alertă, pentru motivele prevăzute de prezenta lege”, se propune la articolul 11.

De asemenea, potrivit articolului 13, „Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19 şi a efectelor acesteia, pot dispune unilateral: întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii; efectuarea totală sau parţială a concediului de odihnă sau de odihnă suplimentar al personalului angajat”. Nu în ultimul rând, „prin derogare de la art. 504 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, modificarea raportului de serviciu al funcţionarilor publici încadraţi în autorităţile şi instituţiile administraţiei publice se poate realiza fără acordul funcţionarului public”.

Alte prevederi ale proiectului de lege, care s-ar putea aplica pe durata stării de alertă:

• angajatorul poate dispune unilateral desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu;
• valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pentru o perioadă de 90 de zile după încetarea stării de alertă, cu „obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă”;
• angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de trei ore;
• pentru angajaţii din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuţiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecţie a angajatului;
• angajaţii din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în functie de volumul de activitate al instituţiei în vederea realizării scopului prezentei legi, cu respectarea unui număr de maximum 54 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare;
• pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu legate de măsurile prevăzute de prezenta lege, persoanele cu funcţii de conducere din instituţii şi autorităţi publice pot fi suspendate sau demise din funcţii, potrivit statutului profesional;
• instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, pe durată determinată de 6 luni;
• prin derogare de la prevederile OUG nr. 5712019 privind Codul administrativ, numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute fără îndeplinirea condiţiei de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt funcţionar public, pentru o durată determinată de 6 luni;
• se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu, din unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.

Proiectul de lege a fost remis Parlamentului României pentru dezbatere în regim de urgenţă. (M. CONSTANTINESCU)