Ca în fiecare toamnă, romașcanii care locuiesc „la casă” se lovesc de aceeași problemă, cum să se debaraseze de gunoaiele din curți și grădini, gunoaie care nu sunt deșeuri menajere și care deci nu fac obiectul contractului general de salubritate. Sunt multe persoane care se adresează primăriei pentru a găsi rezolvare problemei și iată unul din apeluri:
„Nu am o evidență exactă, dar presupun că există câteva sute de gospodării în orașul Roman. Mă refer la case cu curte. De două ori pe an, primăvara și toamna, apare necesitatea de ne curăța grădinile de acele gunoaie. Biodegradabile, dar tot gunoaie sunt. Știu foarte bine ce înseamnă acel gunoi menajer pentru care lunar plătim taxe. Așadar, e exclus de a încerca să scăpăm de deșeuri în acest mod. În plus, cantitățile sunt destul de mari, nu e vorba de 1-2 saci de gunoi menajer pe care îi scoatem săptămânal la poartă. Pe de altă parte, (sper să nu mă înșel, citisem asta într-o comunicare în urmă cu 2-3 ani), Primăria a hotărât interzicerea arderii gunoaielor de grădină. Motivația fiind, poate, nepoluarea aerului… sau prevenirea unor incendii ce s-ar putea declanșa în cazul unor nepricepuți sau nevigilenți… nu știu… Întrebarea mea este: având în vedere că proprietarii de case nu sunt niște cazuri izolate, care e soluția pe care o oferă Primăria pentru a veni în întâmpinarea acestora spre a-și păstra grădinile curate, atât în folosul personal, cât și pentru păstrarea unui oraș frumos? Ce anume ar trebui să facă un bun gospodar pentru a scapă de frunze, crengi uscate și alte buruieni ce apar în fiecare primăvară și toamnă în orice… ogradă? Sunt deschisă la orice soluție, dar țin să menționez că varianta la care am apelat deseori (Rossal, contra cost) nu e la îndemna oricărui locuitor al orașului. Gândiți-vă că la case locuiesc și bătrâni neputincioși, și fizic, și financiar!”
Primăria Municipiului Roman a interzis, printr-o hotărâre de Consiliu Local, incendierea gunoaielor în gospodării, motivația ținând atât de riscul producerii unor incendii accidentale, cât și de disconfortul provocat vecinilor. Sunt încă vii în memoria romașcanilor din cartierele Smirodava și Favorit care se sufocau în locuințe, în urmă cu câțiva ani, din cauza fumului rezultat din incedierea gropii de gunoi a orașului. Așadar singura soluție pentru romașcanii care locuiesc în case ar fi să apeleze, contra-cost, la operatorul de salubritate.
Dar fiindcă, așa cum scrie și în petiția de mai sus, între aceștia sunt și destui bătrâni care nu-și pot îngădui astfel de cheltuială, Primăria Roman a depus recent la Ministerul Apelor și Pădurilor un draft de proiect pentru realizarea unei stații de compost, proiect pentru care autoritatea publică locală dorește accesarea de fonduri de la Banca Mondială. Procesul de compostare se realizează în mai multe etape:
- mărunțirea deșeurilor verzi și a deșeurilor biodegradabile colectate separat;
- separarea și îndepărtarea fracțiilor mari;
Aceste faze durează în jur de 4 săptămâni.
- faza de maturare, care durează până la 12 săptămâni, și care se termină atunci când activitatea biologică a materiei de alterare s-a încheiat, iar substanțele ce se pot descompune ușor au fost deja transformate.
- cernerea compostului sub 40 mm și stocarea acestuia.
Compostul astfel realizat duce la îmbunătăţirea fertilității solurilor cu un îngrăşământ ecologic, lipsit de toxicitate. Solul îmbunătăţit cu compost devine mai afânat şi, în cazul ploilor, acest sol absoarbe o mare cantitate de apă, capacitatea solului de a „respira” creşte până la 40% și astfel se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile. Nota Primăriei Roman se află în perioadă de evaluare, de către o comisie formată din 3 evaluatori și se așteaptă un răspuns spre sfârșitul acestei luni sau în luna noiembrie. Dacă răspunsul va fi favorabil, se va trece la realizarea proiectului tehnic și de execuție. Primăria își propune să amplaseze stația de compost pe terenul din spatele fostei fabrici Polirom. (D.A.)
