boghicea

  • Parlamentul a legiferat falimentul primăriilor. Vineri, 24 mai 2013, a fost publicată în “Monitorul Oficial” Ordonanța Guvernului nr. 46. Actul normativ prevede insolvența unităților administrativ-teritoriale și intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea sa. În acest fel, se creează un cadru legal prin care creditorii unităţilor administrativ-teritoriale îşi pot recupera sumele în urma procedurii insolvenţei debitorilor, însă, în acelaşi timp, furnizorii bunurilor şi serviciilor îşi pot pierde din creanţe. Aceeași ordonanță prevede și cadrul general şi procedurile pentru acoperirea obligațiilor unităților administrativ-teritoriale aflate în criză financiară sau în insolvență.

Situaţia din judeţul Neamţ este ca la… gară. Dacă la ședința de Consiliu Județean, în care s-a împărțit bugetul, marea majoritate a primarilor a fost revoltată, pentru că s-au alocat prea puțini bani și nu își permit să achite datoriile și să facă noi investiții, după apariţia ordonanţei s-a rotit macazul.  În momentul de față nimeni nu recunoaște că ar mai avea ceva datorii și nici nu consideră că ar putea intra în insolvență. Opiniile sunt însă împărțite printre primarii nemțeni, iar toată speranța lor se află la contabili. Aceștia trebuie să fie înzestrați cu abilitatea de a învârti banii în așa fel încât să țină din scurt creanțele, arieratele și datoriile la bănci, fără a depăși termenele.

Există, printre primarii din Neamț, și voci care acuză vinovăția Guvernului. În fapt aceștia se plâng că Guvernul vrea să falimenteze primăriile și motivează că sunt în prag să intre sub incidența Ordonanței 46 din cauza ministerelor care nu au virat la timp banii promiși pentru proiectele de infrastructură.

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

”Nu știu despre ce este vorba, nu am citit încă nimic”

”Comuna Agapia are în jur de 5.000 de locuitori și nu este o comună cu probleme. Nu ne aflăm în situația de a intra în insolvență. La noi nu este cazul, noi nu avem arierate. Am auzit că unele primării din țară au intrat deja în procedură de insolvență”, au declarat surse din departamentul contabil al Primăriei comunei Agapia.

”La Bălțătești nu avem arierate și nici contracte încheiate peste limitele de cheltuieli aprobate. Oricum nu mi se pare normal ca o unitate administrativă să intre în insolvență sau chiar faliment. Pe de altă parte, această ordonanță mi se pare un lucru bun. Trebuie să cheltui cât ai, nu să faci investiții și să rămâi fără bani. Aceste investiții le faci pe măsura fondurilor care le ai”, teoretizează Maria Robu, contabil șef al Primăriei Bălțătești.

”Această lege este făcută pentru primăriile mari care au venituri. Deși nici noi nu stăm foarte bine. Avem arierate în valoare de două miliarde de lei vechi, bani care trebuiau virați de Ministerul Dezvoltării încă din luna octombrie 2012, pentru proiectul de apă și canalizare. Nu știu ce va fi, așteptăm și noi să vedem ce se va întîmpla odată cu intrarea în vigoare a acestei noi ordonanțe guvernamentale”, a precizat Iuliu Savin, primar al comunei Ghindăoani.

”Nu știu despre ce este vorba, nu am citit încă nimic. Trebuie să vorbiți cu secretarul și contabila”, a declarat Ioan Macovei, primarul comunei Bodești.

”La Crăcăoani, deocamdată, nu suntem în pericol să intrăm în insolvență pentru că am mai plătit din datorii și am încercat să ținem arieratele din scurt. Însă dacă se va ajunge în situația de a intra în insolvență va fi grav. Guvernul și ministerele au promis bani pe care nu i-au dat și uite că s-a ajuns aici”, a spus Petre Zamfir, primarul Comunei Crăcăoani.

”Și la Gârcina avem datorii dar încercăm să la ținem în frâu. Lipsa banilor și acumularea de creanțe și datorii ține într-un fel de Guvern, pentru că nu virează la timp banii pe proiectele pe care le finanțează. Este oarecum un cerc vicios”, au declarat surse din interiorul aparatului administrativ al comunei Gârcina.

gadinti

În zona Roman abia se mai respiră

Primăriile comunelor din zona Romanului abia mai respiră, scopul celor mai mulți primari fiind acela de a supraviețui și a nu acumula datorii. Cu toții speră la mai bine, la rectificarea din luna iulie, dar exclus ca în anul 2013 să facă investiții. Cele mai importante probleme la care se cere rezolvarea sunt legate de alimentarea cu apă și asfaltarea drumurilor.

O situație oarecum critică se înregistrează la Primăria din comuna Gâdinți – localitate cu 2.800 de suflete, unde datoriile depășesc un miliard de lei vechi, iar din taxe și impozitele locale nu se pot face minuni. Ne-am asigurat salariile și buna funcționare a primăriei pentru acest an. Nu avem bani pentru vreo investiție, avem bani doar pentru a supraviețui. Nu ne ajută nimeni. Pentru îndiguirea malului râului Siret de la Gândiți avem nevoie de 80 de miliarde de lei vechi, am primit doar 1,3% din sumă. Banii ajung pentru 80 metri liniari din 3.100 metri”, spune primarul Vasile Băbuță. Conform acestuia, Primăria din Gâdinți va supraviețui acestui an, însă datoriile la telefoanele mobile și cele pentru utilitățile la școală și grădiniță au ajuns la un miliard de lei vechi. Primarul spune că nu are cum ieși din impas, dar nu-și dorește ca administrația să fie preluată de comuna Sagna, de care s-a desprins în urmă cu vreo zece ani. Bugetul comunei este de aproape 16 miliarde, dar niciodată nu am încasat din taxe și impozite locale mai mult de 78%. Oamenii plătesc, dar mai neserioase sunt societățile comerciale. Nu se pune problema să intrăm în faliment, sperăm să ne descurcăm, a mai spus primarul din Gâdinți. Pe lângă digul de protecție de pe malul Siretului, locuitorii vor alimentare cu apă, canalizare, o stație de epurare și asfaltarea drumului. În comuna Gâdinți niciun drum nu are vreun metru de asfalt.

„Așteptăm să răsară soarele și pentru comuna Oniceni”

O situație un pic mai bună se înregistrează în comuna Oniceni, unde sunt înregistrați 3.604 de locuitori. Primarul Ioan Duminică spune că 2013 e un an mai prost decât 2012. Avem mai puțini bani, mai puțini salariați în aparatul de specialitate al primarului. Nu avem bani pentru investiții, nu avem bani pentru proiecte prin care să atragem fonduri europene. Avem două poduri calamitate din 2010, peste râul Bârlad, și avem bani pentru a face proiectele și a le depune la Ministerul Dezvoltării. Nu avem datorii, dar ne zbatem să ieșim din criză, spune primarul. Cu tot cu banii alocați pentru învățământ, bugetul comunei Oniceni este în jur de 33 de miliarde de lei vechi. A devenit o practică și pentru locuitorii comunei să vină din proprie inițiativă să-și achite taxele, dar avem și familii foarte nevoiașe, care nu au de unde să plătească. Putem asigura utilități la școli, dar cu multă economie și întârziere. Avem un deficit de nouă salariați în Primărie. Am înființat Poliția Locală, dar nu putem încadra oameni, deoarece nu avem banii să le asigurăm salariul. Nu intrăm în colaps financiar, dar încercăm să supraviețuim, a mai spus primarul Duminică. Din cei 63 de kilometri de drum comunal din Oniceni, doar un kilometru este asfaltat, celelalte sunt din pământ și piatră. „Am realizat sistemul de alimentare cu apă, dar nu îl putem folosi pentru că nu avem canalizare. Am făcut proiectul și așteptăm să răsară soarele și pentru comuna Oniceni, a precizat primarul.

La Boghicea şi florile cresc mai repede

Dacă la cele mai multe din primăriile din zona Romanului, nimic nu merge, la Boghicea pare că și florile cresc mai repede. Nu avem datorii, pentru că am fost o administrație serioasă. Nu discut de alte primării, dar noi întotdeauna am făcut investiții funcție de resursa financiară. Nu e greu să faci datorii, când faci achiziții nechibzuit. La capitolul acesta, noi ne-am plătit toate datoriile și am achiziționat doar ce ne-am permis, a spus primarul Eugen Mihai. Acesta a adăugat că nu sunt probleme nici pentru ce înseamnă asigurarea utilităților unităților de învățământ, ba chiar bugetul își permite decontarea navetei profesorilor și elevilor. Din bugetul local, avem alocată suma de 60.000 lei pentru reparații capitale la Școala din Căușeni. Ne descurcăm, nu plângem pe umărul nimănui. Ne-am străduit să realizăm încasări la taxe și impozite locale de peste 95%. Am decontat permanent naveta cadrelor didactice, iar pentru cei peste 30 elevi navetiști la școlile din comună, Consiliul Local plătește naveta”, a mai spus primarul. Comuna Boghicea numără circa 3.000 de locuitori, bugetul anual este în jur de 19 miliarde de lei vechi, iar în Primărie lucrează 14 angajați dintr-o organigramă completă de 21. „Facem parte din GAL – Grupul de Acțiune Locală Podișul de Nord al Bârladului și sperăm să putem depune mai multe proiecte în toamnă, de modernizare a căminului cultural și pentru înființarea unei biblioteci și a muzeului, a mai spus edilul din Boghicea.

Ce este insolvența?

Insolvența este definită ca fiind starea patrimoniului unității administrativ- teritoriale caracterizată prin dificultăți financiare, prin lipsa de disponibilități, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată, pe o anumită perioadă de timp, iar diferența dintre criza financiară și insolvență constă în numărul de zile de neplată și ponderea acestora în bugetele primăriilor.

Ce este criza financiară?

Criza financiară este starea patrimoniului unițătilor administrativ-teritoriale ce se confruntă cu dificultăţi financiare, prin lipsa de disponibilități, ce conduce la neachitarea obligațiilor de plată pe o anumită perioadă de timp. Insolvența poate dura trei ani, timp în care trebuie aplicat un plan de redresare, după ce acesta a fost aprobat. Aceeași ordonanță prevede și momentul în care încetează criza financiară, iar în cazul procedurii de insolvență pot participa ordonatorul principal de credite, în speță primarul, consiliul local sau județean, instanțele judecătorești, judecătorul sindic, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor și administratorul judiciar.

Sancțiuni și contravenții

Nedeclararea stării de criza financiară de către ordonatorul principal de credite, dacă se îndeplinesc condițiile pentru aceasta, este considerată contravenție și se sancționează cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei. Nedeclararea sau declararea cu întârziere a stării de insolvență, într-un termen mai mare de şase luni, de către ordonatorul principal de credite, consituie infracțiune şi se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.

„La Bicaz nu e cazul”

”La Bicaz nu este cazul să ne gândim la insolvență. Arieratele noastre principale erau legate de Spitalul Bicaz. Acum că acestea au fost acoperite din Fondul de Rezervă al Guvernului, nu mai reprezintă o problemă pentru noi”, a declarat Nicolae Sălăgean primar al orașului Bicaz.

Romanul ar prelua Cordun

Legea falimentului administrațiilor locale nu-l îngrijorează pe primarul Laurențiu Leoreanu, care spune că este imposibil ca Primăria Roman să ajungă într-o astfel de situație. Nu același lucru se poate spune despre Primăria de peste Podul de la Siret – Gâdinți, care, de mai bine de doi ani, se confruntă cu mari probleme financiare. Comuna Gâdinți s-a desprins din Doljești, iar o soluție ar fi preluarea ei de către administrația din Roman sau întoarcerea la comuna mamă. Nu suntem în mod deosebit interesați să preluăm comuna Gâdinți. Mult mai bine ar fi pentru romașcani să preluăm comuna Cordun”, a comentat primarul Leoreanu.

Irina CĂLIN

Claudia MATEI

Articolul precedentTalida Models face concurs
Articolul următorNașpa români

2 COMENTARII

  1. Primaria Petricani sta cel mai bine din acest punct de vedere , nu are investitii are de platit penalitati de intarziere cu dobanzi ,curte de contruri si intra in falimeni printre primele ,

  2. Intrebati si la Pipirig cum sta cu arieratele, procesele cu agentii economici, au datorii si din 2008 neplatite….

Comments are closed.