poluare 1

Prognozele meteorologice relevă faptul că, în România, va avea loc o creștere a temperaturilor medii cu peste 4° C în următorii cel puțin 50 de ani, mai ales în zona de sud a țării, potrivit anexei la Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice (SNSC) 2013-2020, publicată în “Monitorul Oficial”. Astfel, modelele climatice demonstrează faptul că temperaturile medii anuale în România vor continua să crească, în mod constant, mai ales vara și iarna, deși România va continua să aibă o climă temperată și 4 anotimpuri. Modificările estimate de specialiști pentru următorii 50-100 de ani relevă că, la nivel național, va avea loc o creștere cu 2° C a temperaturilor medii în anotimpul de iarnă și o creștere cu peste 3° C a temperaturilor medii în anotimpul de vară (3,5° C în N și 4,3° C în S). Potrivit documentului citat, în zonele situate în afara arcului carpatic, în special, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de iarnă, în timp ce, în zonele din S și S-E țării, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de vară, cele mai afectate fiind zonele urbane, din cauza densității mari a construcțiilor. În ceea ce privește precipitațiile, meteorologii preconizează că acestea vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp și pe suprafețe reduse, ceea ce va conduce la creșterea frecvenței viiturilor. În contrapartidă, vor crește perioadele secetoase, ceea ce va conduce la un deficit al resurselor de apă, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversității, degradarea solului și a ecosistemelor și deșertificarea. “Chiar dacă există posibilitatea ca regimul precipitațiilor să nu se schimbe semnificativ în anotimpul de iarnă, cu excepția unei ușoare creșteri în N-V țării și ușoare scăderi în S-V, se preconizează o scădere generală a precipitațiilor în anotimpul de vară de până la 40%, mai ales în S și S-E țării. Rata zilnică medie a precipitațiilor pentru România se va reduce cu circa 20%”, se menționează în SNSC 2013-2020. SNSC 2013-2020 a fost aprobată de Guvern în data de 25 iulie 2013 și ține cont de politica UE în domeniul schimbărilor climatice și de documentele relevante elaborate la nivel european, precum și de experiența și cunoștințele dobândite în cadrul unor acțiuni de colaborare cu parteneri din străinătate și instituții internaționale de prestigiu. Convenția Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) a fost parafată în anul 1992 la Rio de Janeiro, fiind, în prezent, ratificată de peste 190 de țări. În România, UNFCCC a fost ratificată prin Legea nr. 24/1994. Convenția stabilește cadrul general de acțiune privind combaterea schimbărilor climatice, definite în sensul acestui document prin stabilizarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră la un nivel care să prevină influența periculoasă a activităților umane asupra sistemului climatic. În condițiile actualului stadiu de negociere, conținutul și condițiile de implementare a unui nou Acord Internațional sunt prevăzute a se finaliza până în anul 2015, urmând ca intrarea în vigoare a acestuia să nu depășească anul 2020. Dacă analizele economice realizate înaintea producerii crizei economice actuale indicau costuri ridicate legate de atingerea obiectivelor de reducere, actualizarea acestora în noile condiții generate de această criză estimează un cost de aproximativ 1% din PIB, până în anii 2050, se arată în SNSC 2013-2020. (Agerpres)

Articolul precedentCaptura de peşte în Deltă
Articolul următorConstantin Schifirneţ, la 68 de ani: “După Revoluţie, unii voiau să cumpere instituţiile de cultură…”