Poetul Ştefan Baghiu a obţinut Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul său de versuri „Spre Sud, la Lăceni”, la doar jumătate de an de când acelaşi poet a fost laureatul Premiului „Mihai Eminescu” de la Botoşani la categoria Opera Prima. Ştefan Baghiu s-a născut la Piatra Neamț, pe 25 decembrie 1992. Este student la secția româna-franceză a Facultății de Litere din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca. A debutat cu poeme în revista Familia. Scrie cronica literară săptămânal pentru revista Cultura si colaborează cu revistele Steaua și Familia. A fost redactor al revistei studențești Echinox. A participat la Târgul de carte de la Leipzig, iar în prezent lucrează la un proiect muzical experimental.

stefan baghiu 1

„Este cu adevărat greu să mai speri în poezie, atunci când cuvântul şi-a pierdut din greutate. Nu avem nevoie de poezie. În cazul unora dintre noi, recomandarea e să nu ne ocupăm cu poezia. Pentru că ea este periculoasă: dezvăluie omul în toate ipostazele lui stupide. Pentru generaţia mea şi pentru autorii foarte tineri, care au debutat în ultimii 10 ani, poezia nu mai oferă un statut social. Mizele sunt mici şi asta face, aparent paradoxal, ca textele să fie tot mai bine scrise. Când nu eşti condiţionat de publicul tău, singurele obsesii rămase sunt atât de intime, încât un autor bun nu le poate scăpa din mână: rămâi tu cu textele tale. Un vers al lui Allen Ginsberg spune: Scriu poezie pentru că e cea mai bună cale să spui tot ce ai în minte în 6 minute sau într-o viaţă. Imaginaţi-vă ce greu este să citeşti într-o viaţă toată marea poezie a lumii. Imaginaţi-vă cât de greu e să înţelegi într-o viaţă ce face o poezie să fie cu adevărat mare. Sunt mulţi poeţi care merită citiţi. Revelaţiile mele au venit odată cu lectura unor autori încă tineri, încă români: Dan Sociu, Ştefan Manasia, Marius Ianuş. Am decis să scriu poezie pentru că de la ei până astăzi am văzut o mare lipsă de curaj poetic. Nu ştiu dacă mie mi-a ieşit. Am încercat să vorbesc despre lucrurile noi din jurul meu, despre transformările tehnologice, despre tinereţea electro, căci am înţeles că ele au generat noi comportamente. Poezia trebuie să vorbească despre ce ni se întâmplă, chiar şi cu duritate, chiar certându-ne. Şi va vorbi” – a declarat tânărul poet laureat.

Spre Sud, la Laceni

Luni seară, în cadrul unei ceremonii desfășurate în sala Mircea Eliade a Bibliotecii Naționale a României, Premiul Național pentru Literatură a revenit la această ediție traducătoarei nonagenare Antoaneta Ralian. Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013, alcătuit din Mircea Mihăieș (președinte), Livius Ciocârlie, Gabriel Coșoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea Enache, Ioan Holban și Nicolae Oprea, a acordat următoarele premii: pentru Cartea de poezie: Eugen Suciu; la secțiunea Cartea de proză: Gheorghe Schwartz; pentru Cartea de teatru: Daniel Bănulescu; pentru Cartea de eseu, critică și istorie literară: Adriana Babeți; la secțiunea Cartea de debut: Ștefan Baghiu și George Neagoe; la Cartea pentru copii și tineret: Passionaria Stoicescu; pentru Literatura în limbi ale minorităților: Vida Gabor, Anna Kaliankova, Pavlo Romaniuk; pentru Traduceri: Cristian Bejan; Premiul Fundației Andrei Bantaș (pentru traduceri din limba engleză) a revenit Iuliei Gorzo, iar Premii speciale au fost acordate lui Ștefan Agopian și Simion Dănăilă.

Nicolae SAVA