pietricica turism
heidelbergcement

perchezitiiACTUALIZARE 2: Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale şi Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate au efectuat la data de 23.04.2015 un număr de 52 de percheziţii domiciliare în cadrul unei vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie şi furt calificat.

In cauză, există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2013 până în prezent s-a constituit pe teritoriul României un grup infracţional organizat format din aproximativ 100 de cetăţeni români, unde membri din primul eşalon, alături de lider, desfăşurau activităţi de recrutare, instruire, antrenare, coordonare şi control asupra membrilor executanţi, care ulterior erau instigaţi să se deplaseze, în diverse ţări de pe teritoriul Uniunii Europene, săvârşind tâlhării la magazine de bijuterii şi ceasuri de lux, pe timp de zi, prin pătrunderea în forţă.

Grupul infracţional organizat a fost conceput, iniţiat şi organizat pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider suprem, identificat în persoana lui M. B. şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere ce aveau au grad de „ofiţer”. Ultimul eşalon era cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, de regulă provenind din familii dezorganizate, dispuşi să se alăture grupului şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani.

Această grupare şi-a cristalizat modul de acţiune şi organizare, ajungând chiar la „codificarea” scrisă a regulilor grupării criminale, denumită „ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI” cu prescurtarea A.I.R., într-un aşa numit „REGULAMENT al ACADEMIEI INFRACTORILOR ROMÂNI” care era prezentat fiecărui nou recrut. Recruţii urmau un antrenament fizic şi psihic, întocmindu-li-se un dosar, care cuprindea: nume, prenume, date despre familia recrutului, cazier, copie a cărţii de identitate, înălţime, greutate, date medicale, fotografie, amprente şi fire de păr pentru ADN.

Activitatea infracţională era structurată pe mai multe etape, fiecare dintre membri avănd roluri bine stabilite.

Astfel, odată stabilite ţintele, membrii grupului se organizau în aşa fel încât să poată avea acces în magazinele de bijuterii vizate, acestea fiind de obicei protejate prin două uşi securizate, astfel că la intrare se prezentau doi dintre membrii grupului, uneori deghizaţi în femei, pentru a-i determina pe proprietari să deschidă prima uşă de acces, magazinele respective fiind dotate în general cu două uşi de acces tocmai pentru a împiedica jafurile.

Ulterior, alţi membri ai grupării pătrundeau mascaţi, prin forţă, după care, prin utilizarea violenţelor şi sub ameninţare, spărgeau vitrinele, sustrăgînd ceasuri şi bijuterii, după care dispăreau pe rute diferite, abandonând la locul faptei uneltele folosite şi aruncând în locurile prestabilite sacii cu bunurile sustrase.

Pe tot parcursul derulării faptei, care de obicei nu dura mai mult de 60 de secunde, o altă persoană asigura paza perimetrului din exteriorul magazinului, pentru a putea asigura scăparea celor dinăuntru, în acest scop, având şi rolul de a împiedica închiderea şi blocarea uşilor de acces, fiind totodată pregătiţi să creeze diversiune, în sensul aruncării de sticle incendiare care să disperseze atenţia publică şi să facă posibilă scăparea celor implicaţi.

Ulterior comiterii infracţiunii, toţi executanţii părăseau locul faptei, bunurile fiind transferate liderului grupării, pentru valorificare.

Prejudiciul total este în valoare de 10 milioane euro.

In cauză urmează să fie instituite măsuri asigurătorii.

Procurorii D.I.I.C.O.T. au cooperat în instrumentarea cauzei cu autorităţile judiciare britanice şi belgiene fiind constituită o echipa comuna de anchetă care a beneficiat de sprijinul Eurojust.

Acţiunea s-a efectuat împreună cu Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău şi Iaşi, Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Neamţ şi Vrancea, D.G.P.M.B – Serviciul Grupări Infracţionale Violente, IPJ Neamţ, IPJ Bacău, IPJ Iaşi, IPJ Vrancea şi Institutul Naţional de Criminalistică.

Suportul de specialitate a fost asigurat în mod permanent de către Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia de Operaţiuni Speciale.

Acţiunea s-a desfăşurat cu sprijinul Jandarmeriei Române.

La sediul DIICOT – Structura Centrală urmează să fie aduşi 26 de suspecţi.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

ACTUALIZARE 1: Procurorii DIICOT Bucureşti au detaliat, într-o conferinţă de presă, activitatea Academiei Infractorilor din România.

„Membrii grupării erau duşi în casele de antrenament cu saci negri pe cap, erau amprentaţi, li se luau probe ADN şi li se făcea un dosar personal în care erau informaţii complete despre ei şi familiile lor”, a precizat Mihaela Porime, purtătorul de cuvânt al DIICOT.

Gruparea a fost monitorizată încă de la înfiinţarea ei, din 2013, context în care eliberarea lui Ţâţă din „greşeală” din Arestul Poliţiei Capitalei, nu mai pare chiar o eroare. Mai ales că, între timp, ancheta în care sunt cercetaţi poliţiştii care l-au „scăpat” a ajuns tot la DIICOT.

Anchetatorii au mai precizat că membrii academiei erau antrenaţi să dea o lovitură în maximum 60 de secunde şi nu foloseau niciodată maşini când părăseau locul faptei. De câte ori era prins cineva, trimitea o scrisoare – în limbaj codificat – liderului, în care îi povestea ce s-a întâmplat şi relata, în detaliu, greşelile colegilor de echipă, care au dus la prinderea sa. În esenţă, gruparea funcţiona după modelul organizaţiei sârbeşti „Pantera roz” şi avea un regulament strict, structurat pe 5 capitole.

Mihaela Porime a mai declarat că, după 90 de zile de antrenament, „academicienilor” pur şi simplu li se spăla creierul. În afară de liderul Adrian Marin Botez, Academia Infractorilor din România avea contabili şi avocaţi „de-ai casei”, care cel mai probabil vor fi şi ei audiaţi. De altfel, DIICOT a anunţat că din cele 34 de persoane conduse la anchetă, 27 au calitatea de suspecţi în acest dosar. Toţi banii rezultaţi din infracţiunile comise în străinătate au fost investiţi în ţară, în bunuri asupra cărora s-a instituit deja sechestru asigurător.

ŞTIRE INIŢIALĂ: În această dimineaţă (23 aprilie), procurorii DIICOT Bucureşti, însoţiţi de lucrători ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău, mascaţi şi poliţişti din cadrul IGPR şi al Poliţiei Neamţ au descins la 52 de adrese din judeţ. Anchetatorii percheziţionează locuinţele (majoritatea din Piatra-Neamţ şi din comunele învecinate) „locotenenţilor” lui Adrian Marin Botez (zis Ţâţă), care este deţinut în Penitenciarul Iaşi.

„Începând din anul 2013, inculpatul a creat Academia Infractorilor Români, o adevărată şcoală, în care se dădeau teste fizice, psihice şi teoretice, iar prima condiţie de admitere era domiciliul în judeţul Neamţ”, a declarat Mihaela Porime, purtătorul de cuvânt al DIICOT.

„Academia avea un regulament foarte strict, iar membrii depuneau un jurământ de credinţă, prin care-şi exprimau loialitatea faţă de Ţâţă şi de gruparea lui. Iniţial au fost în jur de 100 de persoane, dar pe parcurs unele au foat arestate pentru jafuri şi tâlhării cu violenţă, comise în state europene. Astăzi vor fi ridicaţi 22 de suspecţi, care vor fi aduşi la audieri, împreună cu liderul lor, de la Penitenciarul Iaşi. Până în acest moment avem date care indică un prejudiciu de 10 milioane de euro, provocat prin jafuri comise în Marea Britanie, Germania, Belgia, Franţa, Italia şi Olanda”. (ZCH NEWS)

aleho