parlamentul romaniei

Organizarea referendumului se poate face doar după consultarea Parlamentului, care poate emite un punct de vedere în 20 de zile, la terminarea acestui interval procedura considerându-se îndeplinită chiar dacă Legislativul nu și-a exprimat poziția. Conform articolului 11 din Legea referendumului, “președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național”. “Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret”, se arată la alineatul 2 al articolului. Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de Președintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea președintelui. Dacă Parlamentul nu își transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, șeful statului emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită. Limitarea la 300 a numărului de parlamentari implică modificarea Legii privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, în timp ce instituirea Parlamentului unicameral implică modificarea Constituției. Traian Băsescu declara, în 7 martie, că punctul de pornire pentru modificarea Constituției trebuie să fie referendumul din 2009 privind legislativul unicameral cu 300 de parlamentari, iar orice altă variantă i-ar situa pe cei care o aplică deasupra voinței poporului. “Nimeni nu poate ignora articolul 1 din Constituția României, care precizează foarte clar că suveranitatea este a poporului, se exprimă, în mod indirect, prin aleși sau, în mod direct, prin referendum. Orice plecare de pe alte baze la revizuire este, după părerea mea, eronată, nedemocratică și ar situa pe cei care fac gestul revizuirii, fără să țin cont de actul de suveranitate din decembrie 2009, deasupra voinței poporului. Sunt vorbe mari pe care ne-am obișnuit să le spunem, că reprezentăm poporul, că acționăm în numele poporului, dar consider că este timpul să punem egal între vorbă și faptă”. În 11 aprilie șeful statului a spus că îi va îndemna pe români să nu meargă la referendumul de revizuire a Constituției dacă nu va rezulta Parlament unicameral cu 300 de parlamentari. “Vă asigur că s-ar putea să mai aibă loc referendumuri până îmi termin mandatul. Spre exemplu, cu ocazia europarlamentarelor, pentru a lămuri eventual ceea ce nu respectă parlamentarii în revizuirea Constituției. Nu spun că va fi neapărat, dar s-ar putea, pentru că e dreptul meu și nu vreau să îmi reproșeze cineva după încheierea mandatului «Domnule președinte, dar aveai dreptul să lansezi un referendum și nu ai făcut-o, să ne fi întrebat». Deci nu exclud această posibilitate, sunt hotărât să folosesc în favoarea românilor toate instrumentele date de Constituție”, a mai afirmat preşedintele Traian Băsescu. (Z.C.H.)