La o căldură ce pășește lejer peste 30 de grade, după ceva alergătură prin jungla urbană, o bancă pe care să-ți oferi un ”time-out” poate fi o binecuvântare. Nu și dacă ai ajuns pe una dintre cele mai circulate străzi din Piatra-Neamț – pe Mihai Eminescu. Pe o parte dintre băncile amplasate în această zonă, niciun trecător nu se încumetă să se așeze, chiar dacă cele din jur sunt ocupate. Motivul e lesne de înțeles de la prima căutătură. La un metru de bănci este o bară metalică pentru gospodarii care vor să facă numere de dresură cu covoarele de prin casă. Numai că, la ora 11 AM, niciun amator de îmblânzit țoale nu s-ar obosi să elibereze praful în nasul trecătorilor. Altul este motivul pentru care scăunoaiele nu sunt adjudecate. Lângă bara pentru covoare se găsesc mai multe containere cu gunoaie, care eliberează în aerul de sub Pietricica un miros anesteziant. Întrebarea ce apare pe fondul acestei minunate priveliști urbane este: Ce a fost mai întâi? Banca sau gunoiul? (M. TEODOROF)
