0:00

Unul din cei mai vrednici primari pe care i-a avut Piatra Neamţ dar şi un prefect care a schimbat în bine un întreg judeţ, a fost, fără îndoială, Nicu N. Albu. Se naşte la Piatra Neamţ, la 2 februarie 1853 în familia Mariei (Ostvald) şi lui Neculai Albu, administrator de moşii şi deţinătorul unor păduri de pe văile Bistriţei, Lotrului şi Oltului şi face studiile primare la Piatra Neamţ. Absolvă studiile secundare la Academia Mihăileană de la Iaşi şi Facultatea de medicină din Berlin. A fost căsătorit cu Elionora, fiica unui fruntaş liberal, Enache Cantemir din Buhuşi, mare proprietar, având relaţii de prietenie cu Elena Cuza, Prinţul Ferdinand (pe care l-a însoţit în călătoriile acestuia pe Valea Bistriţei) şi cu alţi oameni politici importanţi ai vremii. Nicu N. Albu a avut moşii la Turtureşti, Mărăţei, Hangu şi Roznov, a fost exploatator de păduri (Lotru, Motru, Hangu, Tarcău, Broşteni), a fost prefect în două mandate, primar al Pietrei Neamţ, deputat, senator.

A introdus iluminatul electric în oraşul Piatra Neamţ, utilizând uzina societăţii Foresta, proprietatea lui Dimitrie Lalu. El este primarul care a amenajat Parcul „Cozla” şi a corectat cursurile râului Bistriţa şi ale pâraielor Cuiejdi şi Borzoghean. Nicu N. Albu a pus bazele organizaţiei judeţene a PNL, fiind în fruntea acesteia peste 30 de ani. Alt primar al Pietrei, de după el, liberalul Dimitrie Hogea, afirma despre Nicu N. Albu: „În luptele politice era drept şi cavaler, adversar temut dar respectat. Nu ura, nu era răzbunător, iar pe mulţi, pe foarte mulţi dintre adversarii politici îi ajuta mai mult chiar decât pe partizanii săi”. Moare la 31 mai 1908, la Piatra Neamţ şi este înmormântat în cavoul cedat de Elena Cuza.

Pentru tot ce a făcut, la 14 septembrie 1923, s-a inaugurat bustul-monument al acestuia, în prezenţa fruntaşilor liberali I.I. C. Brătianu, I.G. Duca şi dr. I. Constinescu, iar în 1995 Consiliul local al municipiului Piatra Neamţ îi acordă, post-mortem, titlul de cetăţean de onoare. O stradă din Dărmăneşti îi poartă numele. Cu o săptămână în urmă fundaţia care-i poartă numele a lansat, în colecţia „Personalităţi nemţene” a Editurii Cetatea Doamnei, o carte dedicată vrednicului primar şi prefect, semnată de doi cunoscuţi autori şi editori pietreni, Constantin Paţilea şi Viorel Nicolau, ambii colecţionari importanţi ai ţării. Graţie pasiunii lor, cartea despre Nicu N. Albu este ilustrată cu cărţi poştale şi alte obiecte numismatice din acea perioadă, cele mai multe dintre ele fiind ilustrate cu oraşul Piatra Neamţ. Autorii evocă figura ilustrului liberal dar şi a prietenilor şi contemporanilor lui, mari personalităţi ale istoriei noastre precum Alexandru Ioan Cuza, Lascăr Catargiu, Mihail Kogălniceanu, Nicu Gane, Eugeniu Carada, Emil Costinescu, V. A. Urechia, Spiru Haret.

Aflăm din paginile cărţii că „în anul 1887, pentru a-i face o surpriză fiicei celei mari a lui I. C. Brătianu – Sabina Cantacuzino – Nicu Albu, pe atunci prefect al judeţului Neamţ, a organizat o călătorie cu pluta pe Bistriţa, de la Vatra Dornei la Piatra Neamţ, cu popas la Broşteni şi Bicaz – pe Domeniile Regale şi cu escaladarea Ceahlăului. Călăuza grupului a fost chiar Nicu Gane. Ajunşi la Piatra Neamţ au tras la Nicu Albu, unde au fost uimiţi de casa aşa de frumos întocmită de pe strada Ştefan cel Mare şi de ospitalitatea familiei Albu. Însoţiţi apoi şi de Nicu Albu, grupul a vizitat mănăstirile din împrejurimile oraşului Târgu Neamţ – Varatec, Agapia şi Neamţ”.

Câţiva ani mai târziu, „în 1901, principii moştenitori ai României au făcut o excursie pe Valea Bistriţei şi în judeţul Neamţ, mergând la Broşteni, iar de acolo călare peste Barnar la Vatra Dornei şi înapoi cu pluta până la Piatra Neamţ. Cu această ocazie, înalţii oaspeţi, viitorii suverani ai României, au fost găzduiţi de soţii Albu. Cu acelaşi prilej, familia princiară a vizitat mănăstirile Neamţ şi Văratec. Afecţiunea principesei Maria pentru doamna Albu a fost aşa de mare, încât i-a luat sora, pe Adela Cantemir, ca Doamnă de Onoare la Curtea Regală”.

Nicu Albu a fost prieten şi cu I. L. Caragiale, cu ziaristul şi scriitorul Gheorghe Panu, dar şi cu Doamna Elena Cuza, retrasă la Piatra Neamţ după decesul soţului ei. Cel evocat în carte a avut o carieră politică impresionantă: prefect al judeţului Neamţ între anii 1885-1888, 1895-1899 şi în 1907; deputat între anii 1891-1894, senator între anii 1905-1907, 1907-1908, primar al oraşului Piatra Neamţ 1901-1904 şi în 1907 (câteva luni).

În calitatea sa de prefect, a construit drumuri şi şosele, continuînd lucrările începute de înaintaşul său, colonelul Gh. Ruset Roznovanu (prefect între 1871-1876), şoselele Piatra – Prisecani, Hangu – Prisecani, Tarcău – Hangu. De asemenea, el este cel care a construit şoseaua care a legat Târgu Neamţ de Valea Bistriţei, peste muntele Petru Vodă, calea ferată Bacău – Piatra Neamţ, gările din Piatra Neamţ, Roznov, Podoleni şi Buhuşi, precum şi linia ferată îngustă Piatra Neamţ – Tarcău. Tot el a introdus reţeaua de linii telefonice în judeţ, după ce înfiinţase linii telefonice locale la Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Bicaz. La 14 septembrie 1923 – aflăm din cartea care-i poartă numele -, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la naşterea lui Nicu Albu, a avut loc dezvelirea bustului în grădina de jos a Parcului Cozla (o operă a ilustrului primar).

Participant la festivitate, Ionel I.C. Brătianu, în nota de elogiere a activităţii celui aniversat, a realizărilor sale din toate domeniile, în modernizarea judeţului Neamţ, conchidea: „Prin înfăptuirile realizate în diverse direcţiuni şi dragostea edilitară arătată oraşului, căutând mereu să-l înfrumuseţeze, luptând şi pentru ridicarea judeţului, poate fi dat ca exemplu în întreaga ţară. A fost printre cei mai buni primari şi prefecţi. Amintirea lui va rămâne veşnică în conştiinţa noastră şi a populaţiei de pe Valea Bistriţei”.

De reţinut şi nota de final a cărţii: „Nicu N. Albu nu poate fi monopolizat politic în zilele noastre de către un grup sau o organizaţie. El rămâne un primar al tuturor pietrenilor, un model de edil peste veacuri, care a construit pentru generaţiile ce le-a lăsat în urma sa, cu dragoste pentru oraşul pe care l-a păstorit şi cu grijă faţă de natură şi de mediul de viaţă al concetăţenilor săi. Datoria celor de astăzi este de a-i cunoaşte adevărata sa operă închinată oraşului natal, de a-i păstra moştenirea şi a-i continua lucrarea”.

Nicolae SAVA

Articolul precedentNemțenii votează, politicienii se laudă
Articolul următorAlarmă de vreme rea și inundații

2 COMENTARII

  1. Dar atunci , erau oameni de cuvint , si ajungeau in functii pe merite , nu ca astazi , sint numiti politic pe baza de inselatorii , minciuna , si de contributii la partid proveniti din evaziuni fiscale si alte ticalosii !!
    Atunci cinstea si onoarea erau la cap de masa !
    Astazi minciuna , fatarnicia si hotia sint la cap de masa !!

Comentariile sunt închise.