Monument al naturii, arie protejată de interes național și rezervație naturală de tip peisagistic, Cascada Duruitoarea este una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Parcul Național Ceahlău, potrivit zonabicaz.ro. Suprafața totală a rezervației este de 1 ha. Cascada este accesibilă pe traseul marcat cu cruce roșie pe fundal alb, fiind unul dintre primele șapte trasee care au fost marcate în Masivul Ceahlău (din 1936). Traseul pornește din Stațiunea Durău (800 m) – Poiana Viezuri (1.200 m) – Cascada Duruitoarea (1.210 m) – Poiana Scăiuș (1.400 m) – Polița cu Ariniș (1.650 m) – Curmătura Piciorul Șchiop (1.780 m) – Cabana Dochia (1.750 m), are o lungime de 7,5 km și poate fi parcurs în aproximativ 5 ore, potrivit viziteazaneamt.ro.
Cascada Duruitoarea se găsește pe pârâul Rupturii, care se varsă în Valea Schitului și de aici în Lacul Bicaz. Debitul de apă al cascadei este asigurat de pârâul Rupturii și afluenții acestuia. Cascada are o cădere impresionantă de apă de 25-30 m înălțime, apele sale fiind despărțite în două de un prag. Numele cascadei provine de la zgomotul puternic produs de căderea de apă, sunet care se aude de la mare depărtare. Zgomotul apei devine asurzitor, în special în perioadele ploioase, când debitul pârâului crește, conform www.wonderfulromania.ro.
Muntele Ceahlău este emblema județului Neamț, fiind unul dintre elementele principale ale stemei județului. Cel mai înalt vârf al muntelui este Ocolașul Mare, cu 1.907 m, în timp ce vârful Toaca măsoară 1.900 m. Masivul Ceahlău, în cuprinsul căruia se încadrează Parcul Național Ceahlău (din 1955, cu o suprafață de 7.742,5 ha), este situat în grupa centrală a Carpaților Orientali, în partea de sud-est a Munților Bistriței.
Muntele oferă și o faună bogată, din care se disting ursul carpatin, lupul, cocoșul de munte, capra neagră sau vipera, dar și o floră deosebită reprezentată de floarea de colț. Potențialul turistic natural din Masivul Ceahlău a determinat, încă din secolul trecut, amenajarea unor trasee și locuri de popas. În jurul anului 1860, familia Cantacuzinilor a amenajat prima potecă spre înălțimile Ceahlăului, iar primele adăposturi au fost construite, în 1906, lângă Fântâna Rece și, în 1914, la Fântânele. Relieful conglomeratic din zona centrală reprezintă, de asemenea, o atracție turistică, printre cele mai spectaculoase forme numărându-se Toaca, Panaghia, Căciula Dorobanțului, Piatra cu Apă, Detunatele, Dochia, Clăile lui Miron. (Agerpres)
