Muntele Ceahlău, subiect de simpozion

Simpozionul ”Ceahlău – natură, istorie şi turism”, aflat la prima ediţie şi organizat de către Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău în parteneriat cu Consiliul Judeţean Neamţ a adunat la Durău pe câţiva dintre reprezentanţii de marcă a ştiinţei şi culturii româneşti, specialişti sau doar pasionaţi de subiect.

Simpozionul a fost onorat de prezenţa academicianului Dan Munteanu şi al profesorului Radu Rey, înconjurat de staff-ul filialei nemţene a Forumului Montan Român. Moderatorii au fost Cătălin Gavrilescu şi Ion Pârvulescu de la Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău (director şi respectiv şef birou). După cuvântul celor doi prestigioşi invitaţi, profesorul Ionel Miron a prezentat prin film şi cuvânt realizările sale şi ale echipei pe care o conduce de câţiva zeci de ani în ceea ce priveşte „Biomanipularea unui ecosistem lacustru antropic. Studiu de caz – Lacul Bicaz”. Profesorul Ion Iordache de la universitatea ieşeană, din motive personale, a fost silit să se întoarcă la Iaşi, dar comunicarea sa a fost prezentată prin cuvânt şi imagine de către moderatori: „Aspecte ale biodiversităţii Parcului Naţional Ceahlău”. Fără îndoială, diversitatea a fost unul dintre atributele pozitive ale manifestării: legislaţia în domeniul parcului a fost dezbătută de Dr. Nela Miaută, consilier principal, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Roxana Savina, consilier, Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ, iar Cercet. şt. dr.Tatiana Onisei şi Cercet. şt. dr. Manuela Răscol, Institutul Naţional de Bioresurse Alimentare au concentrat comunicarea lor în jurul unei teme superbe, orhideele, şi imaginile au fost magnifice, iar cuvântul de mare interes. Acelaşi lucru putem să-l afirmăm şi despre Cercet. şt. dr. Elvira Gille, INCDSB Bucureşti, Centrul de Cercetări Biologice “STEJARUL”, Piatra Neamţ, care ne-a prezentat, cu forţă şi dăruire, plantele medicinale ale Ceahlăului, dar şi despre Cercet. şt. dr. Mihael Cristin Ichim, INCDSB Bucureşti, Centrul de Cercetări Biologice “STEJARUL”, Grupul de Biologie şi Ecologie moleculară, Piatra Neamţ, care ne-a prezentat  „Evaluarea impactului Plantelor Modificate Genetic (PMG) din perspectiva protecţiei mediului înconjurator şi a naturii”. Lect. univ. dr. Iulian Săndulache, într-o mare măsură fiu al locului, membru al Consiliului Ştiinţific al P.N.C., universitar bucureştean, ne-a dezvăluit din tainele fotografiei geografice, exemplificând pe muntele Ceahlău şi tot de la Bucureşti, colegii săi conf. univ. dr. Silviu Costachie şi lect. univ. dr. Camelia Teodorescu au  încercat să ne convingă despre „Rolul tradiţiilor şi valorilor culturale ale unor populaţii restrânse numeric în dezvoltarea turismului”. Gabriela Marcoci, originară din Grinţieş, universitar canadian la „Laurentienne”, Ontario, a dat greutate simpozionului (care astfel a devenit internaţional) prin prezentarea modelului de turism canadian şi posibile aplicabilităţi autohtone. Cea dea doua secţiune a simpozionului dedicată istoriei, mitologiei şi turismului, a avut, de asemenea, invitaţi de marcă, istorici, literaţi, cartofili, vechi sau mai noi oameni ai muntelui. Un mic studiu de mitologie (un efort de pionierat) a prezentat istoricul Daniel Dieaconu, un fiu al locului, iar criticul pietrean Constantin Tomşa s-a concentrat asupra lui Asachi şi a legăturilor sale literare cu muntele Ceahlău. Profesorul constănţean Emil Pedemonte Juncănaru ne-a oferit o imagine desprinsă din arhive şi din literatură a Ceahlăului prin călători români şi străini. O interesantă proiecţie cartofilă a muntelui a oferit Viorel Nicolau, împătimit colecţionar şi director al editurii „Cetatea Doamnei”. Cărţile poştale, unele cu vechime de un secol, au fost prezentate într-o expoziţie, dar şi în format electronic, însoţite de necesarele explicaţii. Amintim invitaţia domniei-sale de-a cumpăra şi de a scrie cărţi poştale, căci de nu, generaţiile viitoare nu se vor putea bucura la fel ca noi de aceste crâmpeie de istorie. Scriitorul Lucian Strochi a încercat să ne dovedească importanţa muntelui în cadrul spiritualităţii româneşti, încântându-ne cu meşteşugite vorbe despre sacralitate, despre istorie şi mit. Părintele Andrei Fabian de la biserica de la Palatul Cnejilor ne-a oferit o privire duhovnicească şi istorică asupra lăcaşului de cult, al castelului, al munteanului, fie el boier sau om de rând.

Simpozionul s-a caracterizat prin valoare şi diversitate, iar volumul care va apărea în curând ne va convinge, deşi nu mai era necesar, că simpozionul a fost o reuşită şi că o permanentizare sa este îndrituită.

Nicolae SAVA