Locuitorii satului Crăieşti din comuna Bozieni sunt români, de religie creștin-ortodoxă fără nici o altă împestrițare de ordin confesional. Ocupația lor de căpetenie este agricultura, dar printre ei mai sunt și care au îmbrățișat anumite bresle ca lemnărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie. Partea femeiască se ocupă cu torsul și țesutul a fel de fel de țesături și covoare cu multe motive naționale și cu desene și modele moderne. Biserica este construită din lemn de stejar pe temelie de piatră în formă de cruce, căptușită în interior și exterior cu scândură de brad și învelită cu draniță. În interior are trei bolți din scândură cu baza octogonală. Nu se cunosc meșterii ce au lucrat și nici numele vreunui inginer care să fi condus lucrarea. Privită în exterior are un aspect simplu, dar prin modestia ei predispune la pioșenie și rugăciune. Biserica a fost construită în anul 1680 la 25 martie. La început a avut hramul Sfântul Ierarh Nicolae și a fost închinată Mănăstirii Secu. Este ctitoria Episcopului Ioan al Romanului și al lui Ștefan cu soția sa Ștefania Burcă-fii ai satului. A fost reparată radical în anul 1796 când i s-a schimbat hramul în Cuvioasa Parascheva. A mai fost reparată în anul 1933 de locuitorii satului când i s-au mărit părțile laterale de la stranele cântăreților adăugându-i-se și pridvorul actual sub conducerea preotului C. Popa. Meșterii ce au executat această lucrare au fost și donatori: I. Andrieș, V. Postolache, Gh. Cuciureanu și D. Hanganu. În anul 1958 s-a reparat din nou biserica de locuitorii satului. S-a dușumit cu scândură de brad, s-au vopsit și uleit pereții în culoare gri, materialele donate în natură și muncă gratuită de către enoriașii: V. V. Postolache, V. Postolache, V. Capracea, Gh. Monac și alții, lucrarea fiind executată sub conducerea și supravegherea preotului paroh Ștefan Grigoriu cu aprobarea Sfintei Episcopii a Romanului și Hușilor Nr. 8471/58. Stilul în care s-ar putea încadra lucrarea ar fi cel neomoldovenesc. Nu a fost și nici nu este pictată în interior în afară de catapeteasmă. Catapeteasma este din lemn de tei fără nici un fel de sculptură și în parte deteriorată. Pictura de pe icoane este ștearsă și în parte căzută, nu prezintă importanță din punct de vedere artistic, fiind o pictură simplă și care a fost executată de un zugrav din zonă, care a rămas și acesta anonim. Doar icoanele împărătești, Sf. Nicolae, Maica Domnului, Mântuitorul și Cuvioasa Parascheva, par să fie pictate de vreun pictor, fiind ceva mai bine executate, dar și acesta a rămas tot necunoscut. Fondul lucrării este de un cafeniu închis. Biserica nu posedă obiecte de valoare. Este sărac înzestrată cu obiecte de cult, dar nu-i lipsește nimic din cele necesare exercitării cultului. Dintre obiectele de valoare istorică artistică există aici icoana Maicii Domnului de 0,27×0,20×0,02 metri cu o ramă sculptată în lemn din sec. XVIII și care se află în biserică pe peretele de la nord, în naos. Biserica este în stare modestă și are nevoie de o reparație la acoperișul din draniță.
Sursa: Otilia BĂLINIŞTEANU
