Membrii clanului Capră au fost arestați, motivarea instanței și ”sprijinul” administratorului

Cei 8 membri ai grupării de cămătari (liderul Vasile Capră, Dan Capră, Mihai Capră, Garofița Capră, Ana Maria Toma, Eduard Stejar, Mihai Iulian Capră și Nicoleta Florina Lazăr) au primit mandate de arestare preventivă, pentru 30 de zile, în seara de 20 mai. Toți au contestat decizia instanței și urmează ca dosarul să ajungă la Curtea de Apel Bacău, unde magistrații vor decide dacă îi mențin după gratii.

În motivarea deciziei Tribunalului Neamț, judecătorul de drepturi și libertăți a trecut în revistă activitatea grupului precizând: ”În perioada 2017 – 2020 membrii grupării infracţionale, sub coordonarea liderului grupării, inculpatul CD, au iniţiat activităţi de recuperare a unor datorii pe care debitorii le aveau către persoane din anturajul lor, activităţi ce erau de notorietate pe raza municipiului Piatra Neamţ, motiv pentru care la ei apelau şi persoane care nu făceau parte din familie sau anturaj. În schimbul unor comisioane consistente, membrii grupării se deplasau la domiciliul debitorilor şi le solicitau să achite creanţele, ameninţându-i cu acte de violenţă. În cazul în care considerau că se impune aplicarea unor corecţii fizice, CD stabilea componenţa echipei „de intervenţie” şi ce măsuri urmau să se aplice. De regulă, din echipa de intervenţie, făceau parte CD, CV, CMI şi CM, zis Ţ, întrucât, datorită constituţiei fizice, aceştia inspirau un sentiment de teamă doar prin simpla lor prezenţă. Începând cu anul 2017, după eliberarea din penitenciar, CD a luat iniţiativa organizării activităţilor infracţionale astfel încât să deţină controlul şi supremaţia pe raza mun. Piatra Neamţ. Este de precizat că, până la acel moment, membrii familiei C erau cunoscuţi pe raza municipiului Piatra Neamţ pentru comiterea unor fapte de violenţă, camătă şi şantaj, însă acestea erau comise în mod individual, de fiecare inculpat. În baza acestei rezoluţii infracţionale, inculpatul CD i-a cooptat în grupul infracţional pe coinculpaţii CG (soţia sa), CMI (frate), CV (frate), CIM (frate),  CM (nepot), CMF (nepoată),  LFN (cumnată), MI (prieten), TAM (concubina fratelui său CV) şi BN (administrator la cartierele Văleni I, Văleni II, Văleni III, cartier Slavici şi cartier Speranta, tatăl lui LFN).

În perioada 2017 – 2020 grupul infracţional a comis fapte de camătă, conform declaraţiilor existente la dosar. Sumele de bani erau date cu titlu de împrumut de către inculpaţii CG, CMI, CV şi LFN, care practicau o dobândă de 100%, majoritatea beneficiarilor fiind persoane de etnie rromă din cartierul Văleni. În momentul în care cineva solicita o sumă mai mare de bani sau era o persoană necunoscută, membrii grupării îl contactau pe inculpatul CD pentru a-i solicita acordul şi, în funcţie de decizia acestuia, erau daţi banii sau nu. Din notele de redare a convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice, interceptate în baza mandatelor emise de către Tribunalul Neamţ, rezultă cu certitudine faptul că membrii grupului infracţional organizat dau bani cu camătă”.

După ce-a analizat probele, judecătorul a conchis că din notele de redare a convorbirilor telefonice, declaraţiile martorilor, declaraţiile părţilor vătămate și declaraţiile inculpaţilor, rezultă suficiente indicii că fiecare dintre inculpaţi  a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa.

”Din probele administrate până în acest moment procesual se conturează existenţa infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor: constituirea unui grup infracţional, respectiv aderarea la acest grupai cărui membri se ocupau cu săvârşirea de acte în afara limitelor legale, respectiv acordarea de împrumuturi sub forma cametei ( cu dobânzi de 100% lunar, cu capitalizarea dobânzilor în cazul depăşirii scadenţei), tâlhării ( preluarea bunurilor debitorilor prin violenţe exercitate împotriva acestora sau a membrilor familiei), lipsiri de libertate în mod ilegal, şantaj prin obligarea persoanelor la plata unor ,,taxe de protecţie”, ,,taxe de şmecher” pentru a nu fi admonestaţi fizic sau sexual de membrii clanului, influenţarea declaraţiilor – prin ,,intervenţiile” pe lângă persoanele vătămate din dosare în care membrii grupului sunt cercetaţi sau  judecaţi pentru a-şi retrage plângerile sau pentru a-şi schimba declaraţiile în sensul dorit de inculpaţi. În ceea ce priveşte ce-a de a treia condiţie necesară pentru luarea măsurii arestării preventive, aceea a constatării că privarea de libertate a inculpaţilor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, judecătorul a apreciat că infracţiunile reţinute în sarcina fiecărui inculpat, în modalitatea şi circumstanţele descrise în referatul de propunere, dacă se vor dovedi a fi reale, atestă o gravitate extrem de ridicată. Modul organizat în care inculpaţii acţionau, modul de lucru specific grupării  denotă că inculpaţii dezvoltă o atitudine periculoasă, de nesocotire şi de dispreţ faţă de valori sociale importante, cum ar fi viaţa şi sănătatea oamenilor, libertatea fizică, sexuală, morală şi financiară a persoanelor, atitudine care formează convingerea judecătorului că lăsarea lor în libertate prezintă un evident şi real pericol public. Chiar dacă pentru inculpatele CG, LFN şi TAM  reiese suspiciunea rezonabilă că se ocupau, în special, cu acordarea de împrumuturi sub forma cametei, periculozitatea socială a acestora nu este una diminuată în condiţiile în care ,,împrumuturile” erau acordate cu acordul celui care a constituit grupul, iar recuperarea sumelor de bani de la debitori era garantată, în caz de neplată, de intervenţia violentă a celorlalţi membri ai grupului. În consecinţă, având în vedere rolul activ al celor trei inculpate în cadrul grupului infracţional, dar şi legătura dintre actele violente ale celorlalţi inculpaţi şi activitatea inculpatelor, judecătorul apreciază că periculozitatea socială a acestora nu este mai prejos decât cea a inculpaţilor – bărbaţi din prezenta cauză. Pentru inculpata TAM, judecătorul reţine şi participarea acesteia în fapta de şantaj exercitată faţă de persoana vătămată RIA, inculpata fiind beneficiara sumelor solicitate de inculpatul CV de la acesta, după cum a reieşit din flagrantul organizat. Astfel de infracţiuni, mediatizate facil într-o comunitate relativ restrânsă, cum este cea a oraşului Piatra Neamţ sunt de natură să creeze o stare de teamă colectivă, mai ales că activitatea grupului era cunoscută în comunitate, având un impact puternic în special în cadrul comunităţii de rromi”.

Ca ultim argument, patru dintre inculpați, respectiv soţ – soţie și concubin – concubină, au invocat faptul că au copii minori în întreţinere, însă instanța le-a respins cererea de arest la domiciliu și a decis să sesizeze DGASPC Neamţ pentru a lua măsurile de ocrotire necesare astfel încât minorii să fie cât mai puţin afectaţi de lipsirea de libertate temporară a părinţilor.

C.M.