În urmă cu 44 de ani, naționala feminină de volei a României s-a întrecut în sala Ceahlăul, în cadrul unei duble confruntări de pregătire cu echipa Cehoslovaciei, medaliată cu bronz la Campionatele Mondiale din 1960, din Brazilia. Urma în toamnă o nouă ediție a Mondialelor, în Bulgaria şi aceste meciuri de verificare se doreau, mai ales în privința omogenizării, utile ambelor combatante. Conduse de tehnicieni Gheorghe Bodescu şi N. Humă, tricolorele erau neînvinse după 10 întâlniri internaționale desfăşurate în prima jumătate a anului 1970. Din echipa României făcea parte atunci şi Florentina Demetriu-Itu, o voleibalistă de certă valoare, care, înainte de a ajunge la campioana Penicilina Iaşi, a jucat la Ţesătura Piatra Neamț.
“Cehoslovacele vin la Piatra Neamț după turneul de la Varna (Bulgaria) unde au avut o comportare meritorie. Demn de reținut este şi faptul că la Campionate Mondiale, cehoslovacele s-au clasat pe un invidiat loc 3, loc pe care vor dori să şi-l mențină probabil şi anul acesta, în turneul final al Campionatului Mondial care se va desfăşura în septembrie la Sofia. Echipa României din care nu vor lipsi Rodica Popa, Mariana Popescu, Mariana Baga, Helga Bogdan, Eugenia Rebac, Carmen Marinescu, Aurelia Ichim Căunei şi Florentina Itu, este neînvinsă în acest an, după 10 întâlniri internaționale disputate pâna acum. De asemenea, ea este animată de dorința fermă de a evolua la nivelul comportării sale valoroase din ultima vreme, recuperând astfel ceva din trista amintire a înfrângerilor de anul trecut din fața formației Cehoslovaciei. După aceste meciuri, ambele echipe vor lua drumul litoralului, unde se vor desfăşura întrecerile Cupei Mării Negre – o altă serioasă verificare înaintea Campionatelor Mondiale”. (Ceahlăul, vineri, 31 iulie 1970)
Victorie pentru România cu 3-1 (-12, 9, 12, 6)
Aşteptată cu viu interes de iubitorii voleiului pietrean, prima dispută România-Cehoslovacia s-a încheiat cu victoria în patru acte a jucătoarelor noastre, care au fost conduse cu 1-0. Eugenia Rebac a strălucit în acest joc, care, a consfințit a 11-a victorie consecutivă a reprezentativei de senioare. “Meciul a furnizat veritabile delicii iubitorilor acestui sport, prezenți în număr impresionant în sala Ceahlăul. Jucând excelent, după un prim set pierdut la mare luptă, reprezentantele noastre au creat faze extrem de spectaculoase, câştigând trei seturi la rând şi, implicit, cel de-al 11-lea meci internațional disputat în acest an. S-a dovedit în mare vervă următoarea formulă gândită de antrenorii Gheorghe Bodescu şi N. Humă: Helga Bogdan, Baga, Rodica Popa (Itu), Popescu, Rebac (cea mai bună de pe teren), Căunei. De remarcat deplina atmosferă de fair-play în care s-a desfăşurat întâlnirea, precum şi excelenta organizare”. (Ceahlăul, sâmbata, 1 august 1970)
Un succes şi mai clar: 3-0 (12, 6, 11)
A doua confruntare a adus româncelor un succes şi mai clar, al 12-lea la rând pe anul 1970. Ele au câştigat cu 3-0, după un joc pe care l-au dominat tehnic şi tactic în totalitate. “Cea de-a doua partidă nu s-a ridicat – cum se credea – la nivelul unei adecvate revanşe a unei echipe puternice, dornice să recupereze o înfrângere suferită cu o zi înainte. Astfel, oaspetele s-au comportat neaşteptat de mediocre, mai ales în apărare, unde au comis greşeli copilăreşti, amuzante chiar. În schimb, jucătoarele noastre au combinat cu multă fantezie în atac, arătându-se la fel de inspirate în preluări şi la blocaj (Bogdan – Căunei). Se pare că echipa utilizată cu predilecție – Bogdan, Popescu, Popa, Baga (reintrată în formă), Căunei, Rebac – va constitui formula de bază pentru apropiatele preliminarii ale Campionatelor Mondiale de la Sofia şi despre ea se poate spune că actualmente s-a omogenizat promițător”. (Ceahlăul, duminică, 2 august 1970)
Cuvinte de laudă pentru tricolore
După acestă dublă confruntare a reieşit că România era într-o vizibilă creştere valorică. Mai ales că tricolorele nu mai câştigaseră în fața Cehoslovaciei de 3 ani, iar ascensiunea de formă era acum evidentă. Pentru oraşul nostru aceste meciuri au fost primele internaționale pe anul 1970. Ziaristul Cristian Livescu relata că, “victoria cu 3-1 este prima victorie înregistrată din 1967 şi până acum în fața Cehoslovaciei. Scorul sever al celei de-a doua partide (3-0), a venit să confirme faptul că rezultatul bun din meciul inaugural nu s-a datorat întâmplării sau eventualei oboseli a oaspetelor (sosite la Piatra Neamț după dificilul turneu din Varna), ci formei bune dovedite de elevele antrenorului Gheorghe Bodescu, şi în special al unui «şase» de bază, care se pare că s-a omogenizat îmbucurător: Căunei, Rebac, Bogdan, Popescu, Popa, Baga – cărora li se adaugă Itu, Marinescu şi chiar Dobrogeanu. După lecția aceasta de volei, oferită cu dărnicie de două formații ambițioase în acest sezon, exigența vizuală a publicului nostru a crescut considerabil. O lecție similară le-a fost oferită însă şi voleibalistelor şi voleibaliştilor din Piatra Neamț, care, suntem siguri, au privit cu un ochi critic mişcările vedetelor şi au reținut ce li s-a părut mai interesant din reuşitele lor. Căci asemenea delicii sunt rare şi ele trebuie degustate privind spre viitor, şi viitorul nostru înseamnă menținerea prestigiului de care se bucură Piatra Neamț între oraşele cu emulație voleibalistică”. (L. Cristian, Ceahlăul, marți, 4 august 1970)
România, pe locul al 7-lea la Mondiale
Potrivit antrenorului principal Gheorghe Bodescu, România aspira la gloria pierdută. Tricolorele au evoluat în seria de la Burgas pentru calificarea la turneul final al CM din Bulgaria, această țară găzduind pentru prima oară o întrecere de-o asemenea importanță. Totodată, ediția 1970 (16 septembrie – 1 octombrie) a stabilit un record de participare – 29 de echipe la masculin şi 18 la feminin. În “Mica enciclopedie a voleiului românesc”, Emanuel Fântăneanu relata: “Debut nesatisfăcător, 0-3 cu RPD Coreeană, dar succes în fața medaliatei cu bronz din 1962, Polonia. Echipa noastră în sextet cu Helga Bogdan, Gabriela Popa, Mariana Popescu, Eugenia Rebac, Carmen Marinescu şi Aurelia Ichim Căunei (din lot au mai făcut parte Florentina Itu, Mariana Baga, Viorica Bincheci, Maria Dobrogeanu, Maria Cengher, Luxa Ghiță) s-a impus cu 3-2, după care a urmat 3-1 cu SUA şi calificarea la turneul final. Cu o singură victorie 3-2 în fața Cubei – care peste 8 ani va urca pe prima treptă a podiumului – dar 1-3 cu Ungaria, 2-3 cu Bulgaria, 0-3 cu URSS, 0-3 cu Japonia şi 1-3 cu Cehoslovacia, reprezentativa României, condusă de Gheorghe Bodescu şi N. Humă nu s-a putut situa mai sus de locul 7”. Campioană mondială a devenit naționala URSS. Preşedintele FRV de atunci, Petre Dumitrescu a fost reales vicepreşedinte al federației internaționale, Aurel Dobincă a fost desemnat cenzor în comisia pe probleme de volei şi Constantin Armăşescu în cea de arbitraj. Ion Covaci, Gheorghe Ionescu, Dumitru Rădulescu şi Nicolae Ionescu au fost reconfirmați purtători ai ecusonului de arbitri internaționali.
Ana MOISE
