De o deosebită valoare este matricea sigilară a fizicatului ţinutului Neamţ, gravată în prima jumătate a veacului trecut. În emblema sa identificăm pe zeul Esculap ţinând cu o mână bastonul pe care se încolăceşte un şarpe, cu cealaltă mână sprijinind un scut reprezentând stema acestui district, deşi prima reprezentare a acestui district, gravată pe suprafaţa sigiliului Divanului Cnejiei Moldovei din 1806, înfăţişa un cerb trecând spre dreapta, pe o terasă cu ierburi. În emblema altor tipare sigilare, ţinutul Neamţ este individualizat, de cele mai multe ori, de o ciută sau căprioară; în acelaşi timp, ţinutul Roman, unitate administrativă individualizată în veacul al XIX-lea, apare cu un simbol format iniţial printr-o plantă nedefinită, uneori 3 flori, ulterior prin 3 spice de grâu, amintind ponderea pe care o avea cultura cerealelor în economia ţinutului. Revenind la sigiliul fizicatului, menţionăm că acesta e realizat cu o grijă deosebită, în ceea ce priveşte proporţionalitatea elementelor însumate, compoziţia înfăţişată pe acest tipar sigilar fiind deosebit de expresivă: ea îl prezintă pe Esculap plin de consternare în faţa durerilor vieţii. Se impune a remarca unele aspecte privind tehnica confecţionării acestor matrice. Subliniem, în primul rând, faptul că matricele sigiliare provenind de la sate cuprind în câmp doar un text care precizează numele localităţii, ţinutul şi o cifră. În conformitate cu prevederile legale din epoca respectivă, acestea sunt fabricate din 3 părţi: două părţi constituie rondela, a treia, sub formă de şurub, elementul care le reunea. Alcătuite în acest mod pentru a fi păstrate la persoane diferite (încât pentru validarea unui act cu un anume tipar trebuia să-şi dea adeziunea toate părţile), aceste izvoare sigiliare exprimă indirect normele juridice ale vremii, evidenţiază valoarea juridică a sigiliului. (Prof. Gheorghe RADU)
