Pietrenii au ieșit în stradă și astăzi (6 februarie), ce-i drept într-un număr mult mai mic decât în zilele precedente. Aproximativ 150 de oameni au plecat în marș, la ora 18.45, pe un traseu care, iniţial, trebuia să cuprindă şi cartierul Mărăţei, dar care, până la urmă, s-a rezumat la Precista şi Centru.
Jandarmii au împărțit protestatarilor fluturași, cu sfaturi menite să-i păzească de cei care produc şi/ sau incită la violențe. Ca și în zilele precedente, manifestanții au fluturat drapele tricolore și au purtat pancarte cu mesaje împotriva social-democraților și a guvernanților.
Ca element de noutate, oamenii au avut și o serie de solicitări cu caracter local:
– depolitizarea instituțiilor și societăților aflate în subordinea Consiliului Local (organizarea de concursuri transparente, prilej cu care să nu mai fie numite persoane în posturi cheie pe criterii politice);
– demiterea directorilor din instituțiile sau societăților din subordinea CL care au adus jigniri și injurii participanților la protestele din Piatra Neamț;
– demiterea consilierilor locali care au avut același comportament;
– organizarea unei Comisii de Control a achizițiilor publice, care să fie formată din consilieri locali de la fiecare partid, pornind de la premisa că vor avea grijă să se monitorize între ei și, poate, le va fi frică să facă abuzuri.
Protestatarii au spus că astfel de cerințe vor fi adaptate corespunzător şi pentru Consiliul Județean Neamț.
Un domn ne-a explicat esența abrogării: ”Ordonanța au abrogat-o, dar au abrogat-o printr-o lege care are exact același conținut, eliminând doar plafonul de 200.000 de lei. Trebuie să treacă prin parlament și o să vedeți că o să fie votată! N-o mai fac ordonanță de urgență, o face lege”.
Un bărbat și o femeie au arborat două coli mari de hârtie pe care era scris Inițiativa Timișoara-4 februarie 2017: ”Degeaba s-a abrogat ordonanța, dacă persoanele care au dosare penale sunt în continuare în funcție. Dorim schimbarea guvernului, a parlamentului. O să venim în fiecare seară să protestăm pentru asta”.(Ana Moise)
