0:00

Lacrimi și rugăciuni pentru sufletul părintelui Iustin Pârvu, ZCH NEWS - sursa ta de informații

După o grea suferință, părintele Iustin Pârvu se pregătește să ajungă în Ceruri. Vestea dispariției pământene a ultimului mare duhovnic al națiunii s-a întins cu repeziciune în întreaga țară. Ieri, la Mănăstirea Petru Vodă, acolo unde este depus trupul neînsuflețit al părintelui, începuseră să apară mașini din toate colțurile țării. Credincioși din Bihor, Maramureș, Mehedinți, București sau Iași veniseră să aprindă o lumânare și să se roage pentru odihna sufletului starețului de la Petru Vodă. Multora dintre aceștia, părintele le-a fost duhovnic, însă pentru toți creștinii a fost un exemplu de bunătate, smerenie și credință în cele sfinte. De cum pătrunzi în incinta mănăstirii, te lovește o liniște apăsătoare. Călugării și măicuțele se zoresc să pregătească toate cele necesare pentru slujba de înmormântare, care va avea loc joi. Va fi, din câte se pare, unul din momentele cele mai importante pentru întreaga suflare creștină a țării. Obștea mănăstirii se așteaptă la un aflux foarte mare de credincioși, fiind estimată prezența a mii de pelerini. Deși părintele era chinuit de ceva vreme de boală, vestea dispariției sale a venit ca un șoc pentru mulți dintre cei care fie l-au cunoscut personal, fie doar au auzit vorbindu-se despre el.

A fost omul adevărului

„Dumnezeu să-l odihnească și să-i primească sufletul în rândurile drepților. A fost unul dintre cei mai mari păstrători ai credinței creștine, un om de o calitate aparte. Nu îmi vine să cred că nu mai este printre noi. Mi-a fost duhovnic în ultimii zece ani, veneam de patru ori pe an, tocmai din județul Maramureș, pentru a-i asculta sfaturile și îndrumările. Chiar dacă nu avea întotdeauna de spus lucruri bune, pentru că mulți dintre cei care-i treceau pragul sufereau de diferite afecțiuni, oamenii primeau fiecare cuvânt cu inima. Pentru că părintele a fost omul adevărului, indiferent de cât de dur a fost acest adevăr. Tot ce a lăsat în urmă părintele va rămâne veșnic în amintirea noastră, a tuturor”, ne-a spus, cu lacrimi în ochi, Maria P.

„Învățăturile pe care mi le-a dat părintele când am fost să-l văd în chilia sa îmi răsună și acum în minte, chiar dacă de la întâlnirea cu el au trecut aproape trei ani. A fost, înainte de toate, un om. Un mare om. Blândețea privirii sale te cutremura, ochii săi pătrunzători parcă te hipnotizau. Când am ieșit de la sfinția sa, într-un moment foarte greu al vieții mele, parcă eram un cu totul alt om. Dumnezeu să-l  ierte, să-l primească alături de sfinții săi și să-i dea odihna de care a avut atât de multă nevoie și liniștea pe care a dăruit-o atâtor și atâtor oameni. Chiar dacă fizic nu mai este printre noi, va rămâne mereu în inimile noastre”, ne-a mărturisit și suceveanul Mihai Popa.

„Sunt alături de toată creștinătatea de pe Valea Bistriței și nu numai, însă, pentru comuna noastră, este o mare pierdere. Mai cred că părintele nostru, al tuturor, va veghea de sus și ne va trimite cuvinte de învățătură oriunde ar fi. Dumnezeu să-l ierte și să-l aibă în cuvenită pază”, a declarat Petru Bîia, primarul comunei Poiana Teiului.

„Pentru toți cei care au pășit fie și o singură dată în mănăstirea ctitorită de părintele Iustin, imaginea sa va rămâne vie în inimile tuturor. Nu știu ce va fi peste câteva zile, dar cred că înțelepciunea va domina, iar actualele așezăminte de la Hașca trebuie să rămână locul de pelerinaj pentru toți creștinii cu suflet de român. Îmi aduc aminte, acum mai bine de două decenii, împreună cu părintele Iustin am ales și hotărât terenul pe care urma să se ridice mănăstirea. În sufletul meu este și va rămâne cea mai de preț ființă, iar amintirile nu se vor șterge niciodată. Dumnezeu să-l ierte”, a spus şi prof. Dorel Rusu, fost primar al comunei Poiana Teiului.

Părintele va fi depus într-o criptă situată în imediata apropiere a bisericii mănăstirii de la Hașca-Petru Vodă.

Alex SÎRBU

Lacrimi și rugăciuni pentru sufletul părintelui Iustin Pârvu

Articolul precedentPoetul pietrean Vlad A. Gheorghiu premiat la „PORNI LUCEAFĂRUL…”
Articolul următorVeacul acesta a fost veacul tulburărilor

1 COMENTARIU

  1. Credeam ca nu voi plange pentru plecarea parintelui Iustin, din lumea nostra… Dar, fara sa vreau m-au implut lacrimile si sufletul mi-e-n doliu…Aud parca si-acum ceea ce mi-a spus intr-un moment greu din viata mea…”pacatele, pacatele…asta este cauza! Imi raspundea la intrebarile ce ma framantau atunci…
    Am avut apoi bucuria rugaciunilor sfintiei sale!
    Dumnezeu sa-l bucure vesnic in imparatia SA! Amin!

Comentariile sunt închise.