Muzeul de Istorie Roman găzduiește, în perioada 2 mai-9 iunie, expoziția “Jucării de altădată”, aparținând colecționarilor Iulian și Ștefan Gorea din Piatra Neamț.
“Expoziția se adresează în special copiilor, în vitrine putând fi vizionate jucării grupate pe categorii – maşini industriale, maşini de transport (autobuze, tramvaie, trenuri), maşini de curse, maşini militare, dar şi păpuşi, jocuri sau instrumente muzicale”, precizează organizatorii.
Descrierea unor jucării deosebite, aşa cum apar pe portalul MUZEUL JUCĂRIILOR:
- Autobuzul ONT, replica în miniatură a celui adevărat de la Oficiul Naţional pentru Turism – jucăria care se epuiza prima în librării în anii `70. Autobuzul ONT era realizat de fabrica Metaloglobus înfiinţată în 1923 de industriaşul austriac Weiss Manfred (Metaloglobus producea ambalaje metalice, cazane, numere stradale si felinare pentru ţările arabe; după naţionalizare, muncitorii se specializează şi în inoxuri, fermoare şi cartuşe de vânătoare, iar în 1965 deschid secţia de jucarii. 4-5 milioane de căţei, pisoi şi veveriţe de pluş sau puşti, mitraliere, trompete şi tamburine din fier erau produse anual aici). Jucăria era realizată din foarte multe piese având elemente din tablă cromată, elemente din tablă vopsite, roţi din cauciuc, capace metalice vopsite. Bara era separată, farurile erau piese separate, iar gemuleţele din plexiglas.
- Tramvaiul realizat din tabla de cunoscuta firma AGATEX din Timişoara era una din jucăriile populare în România anilor ‘60-‘80. Prima variantă a apărut în 1966 fiind o copie a unui tramvai real care circula pe străzile Timişoarei. Mecanismul simplu cu volant asigura motorizarea micului vehicul. Incidentele micuţilor cu muchiile tăioase şi pantograful metalic ale jucăriei au făcut să se încerce realizarea unei variante mai compacte şi mai sigure în anul 1979. Feţele surâzătoare ale pasagerilor copii litografiate pe tabla ambutisată au înlocuit ferestrele decupate şi pantograful metalic fragil a fost înlocuit cu unul de plastic şi mai fragil. Barele de protecţie metalice din faţă şi din spate au fost înlocuite cu unele din plastic, iar genţile din plumb ale roţilor primei variante au fost înlocuite cu unele din PVC. Varianta din anii `80 în spiritul economiilor la materiale (dictate de linia partidului) era realizată simplificat dintr-o tablă mai subţire, vopsită superficial iar unele piese, acoperişul şi şasiul, erau din tablă galvanizată, doar lăcuită, creând iluzia unei vopsele metalizate. Contrar aşteptărilor cele mai multe supravieţuitoare sunt din prima variantă. Preţul jucăriei era de 23 de lei în 1966 şi în 1979 a ajuns la 37 de lei. Ultimele tramvaie au rezistat în librării până în anii ‘91-‘92.
- Răţoiul Donald a fost o jucărie foarte populară în România anilor ‘70-‘80. Realizat din cauciuc de către fabrica Arădeanca în anii ‘70, a fost o jucărie nelipsită din grădiniţele, creşele şi locuinţele din România acelor ani. Există două modele – Donald marinar şi Donald chitarist, cea din urmă fiind o variantă mai rară. Figurinele sunt probabil copiate după jucării occidentale. Datorită faptului că erau pictate manual există multe diferenţe între exemplare, fiecare fiind aproape un unicat. O ciudăţenie o constituie tatuajul inimioarei străpunse de pe unul din braţele jucăriei, fiind probabil singura jucărie cu tatuaj din epoca comunistă. Fiind o jucărie foarte rezistentă s-au păstrat foarte multe exemplare până în zilele noastre.
- “Cine știe răspunde” un joc electric instructiv pentru copii între 7-12 ani realizat de Cooperativa Unirea din Petroșani în anul 1971. Cu acest joc un copil sau mai mulți se puteau juca încercând să răspundă la 250 de întrebări aflate pe cele 5 planșe ale lui. Răspunsul corect dat atingând 2 contacte electrice, producea aprinderea unui bec. Alimentarea jocului se face cu o baterie de 4,5 V care era instalată în cutia jocului. Întrebările și răspunsurile jocului sunt din mai multe domenii: geografie, zoologie, botanică, ghicitori. Având în vedere că legăturile electrice din cutie erau aceleași, după un timp de practicare a jocului copii puteau învăța unde erau situate răspunsurile pe planșele jocului.
- Păpuşile Arădeanca erau atât de apreciate, încât în anii ‘80 mergeau la export nu doar în ţările sovietice, ci şi în Marea Britanie. (ZCH NEWS)
