Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ şi Academia de muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, vă invită, joi, 8 decembrie, începând cu ora 18:00, pe Platoul Curţii Domneşti, la CONCERTUL DE DATINI ŞI OBICEIURI TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI susţinut de Ansamblul Folcloric „Floricică de la munte” coordonat de către Dedilia Popovici şi de Ansamblul de Muzică Tradiţională „Icoane Moldave”, coordonat de către Delia Stoian Irimie.
Ansamblul Folcloric „Floricică de la munte”
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, Ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Indiferent că au venit în faţa publicului român, a celui francez ori a celui turc, dansatorii nemţeni s-au remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului alcătuit din dansuri reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României.
Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească „ICOANE“
Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească „ICOANE“ al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a luat fiinţă în anul 1995 din dorinţa de a reînvia şi promova valorile spirituale tradiţionale româneşti, constituind în acest sens un model la nivel naţional. Ansamblul, instruit şi condus de către prof. univ. dr. Ioan Bocşa, este format din studenţi şi absolvenţi, având ca liant pasiuneapentru tot ceea ce înseamnă tradiţie populară.
Cel mai important gen muzical abordat de Ansamblul Icoane este Colinda tradiţională. Temele cele mai importante sunt legate de viaţa familială (colinde: de gazdă, profesionale, de june, de fată, de peţit) sau cosmogonice-mito-religioase (cerul şi pământul, sora soarelui, personaje metamorfozate în vânat, originea vinului, grâului şi mirului). Limbajul poetic are o frumuseţe tulburătoare, stranie, un farmec aparte, amestecat cu mister.
Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească Icoane, prin modalităţile de prelucrare ale cântecelor, prin emisia vocală specific folclorică şi prin formula instrumentală tipică muzicii ţărăneşti transilvănene, îşi doreşte atingerea firescului şi adesea a dramatismului ritualurilor folclorice şi reconstituirea unei atmosfere proprii satului românesc de acum câteva sute de ani.
