Complexul Muzeal Județean (CMJ) Neamț anunță deschiderea expoziției temporare „Însemne ale regalității române și Marea Unire”. Evenimentul este înscris în calendarul manifestărilor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri. Vernisajul are loc joi, 10 mai, de la ora 17:00, la sediul Muzeului de Artă Piatra-Neamț. Vor fi prezenţi directorul general al Muzeului Național Peleș, dr. Narcis Dorin Ion, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a României, dr. Cornel Constantin Ilie și directorul de patrimoniu al Muzeului Național Peleș, dr. Mircea Hortopan.
„În cadrul acesteia vor fi prezentate coroana regilor României, «coroana României Mari» și mantiile încoronării din 15 octombrie 1922, creații de excepție ale tezaurului patrimoniului cultural național, aflate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și Muzeului Național Peleș. Ceremonialul din toamna anului 1922 a reprezentat «apoteoza Unirii cele Mari și a întregirii Neamului», motiv pentru care Complexul Muzeal Județean Neamț, cu sprijinul Consiliului Județen Neamț, a inițiat acest proiect expozițional în anul celebrării Centenarului României Mari”, precizează CMJ Neamţ, într-un comunicat de presă.
Expoziţia de la Muzeul de Artă Piatra Neamț poate fi vizitată în perioada 10 mai-10 iunie, de marți până duminică, între orele 10:00-18:00. Detalii suplimentare în materialul furnizat de CMJ Neamţ:
„Însemnele regalității române simbolizează obținerea independenței și a unității naționale. Cel mai important dintre acestea este coroana, realizată din oțelul unui tun capturat la Plevna în războiul de independență. Confecționată de Arsenalul Armatei, coroana a fost purtată pentru prima dată de Carol I cu prilejul încoronării ca rege și a proclamării regatului României, în ziua de 10/22 mai 1881. În anul 1881, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice a instituit o comisie, în componența căreia se regăseau Theodor Aman, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Odobescu și Grigore Tocilescu. Misiunea principală a comisiei a fost aceea de a stabili forma pe care urma să o primească coroana regală. Ulterior, Theodor Aman a fost însărcinat cu desenarea coroanei primului suveran al României, schița în tuș aflându-se astăzi în patrimoniul muzeului din București care-i poartă numele. Forma reprezentativei piese a patromoniului cultural național este cea comună coroanelor regale: un cerc frontal din oțel, împodobit cu pietre oblonge, rombice și perle tot din oțel. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane mari, alternând cu opt colți mai mici, terminați în perle. Din vârful fleuroanelor, pleacă spre mijlocul coroanei opt lame înguste, de formă arcuită și împodobite cu mărgăritare. Acestea se unesc la mijloc într-un glob, deasupra căruia se află crucea «Trecerea Dunării». După realizarea Marii Uniri, coroana României Mari va deveni «coroana Primului rege al României reîntregite, cu hotarele de la Tisa la Nistru și la Marea Neagră».
Concepute de Costin Petrescu, un artist consacrat al vremii, cunoscut ca un virtuos al frescei, mantiile regale respectă modelul european de ceremonial dar și elementele cheie ale identității naționale. Sfințite în catedrala de la Alba Iulia înainte de ceremonia încoronării, mantiile conțin simboluri prin care suveranii se identifică cu heraldica națională. Mantia regelui Ferdinand are șapte asemenea scuturi, cel al Munteniei, Moldovei, Dobrogei, Olteniei, Transilvaniei și cel al familiei sale, blazonul de Hohenzollern. Acestea se regăsesc și pe mantia reginei Maria, alături de însemnul heraldic al familiei de Edinburgh și cifra suveranei, surmontată de coroana regală”. (ZCH NEWS)
