Opera şi biografia poetei, eseistei, prozatoarei şi traducătoarei Cristina Emanuela Dascălu, născută la 20 mai 1969, în Târgu Neamţ, se impun a fi cercetate şi cunoscute de cercetătorii, istoricii şi criticii literari, spre a-i determina valoarea estetică şi a-i stabili locul ce i se cuvine în evoluţia liricii contemporane.
Poeta Cristina Emanuela Dascălu a întâlnit, în perioada studiilor preuniversitare, doi dascăli înţelepţi, autentici şi cu reală deschidere spre lumea simbolurilor, a metaforelor şi a visurilor, ce s-au concretizat, în timp, în insolite forme literare. Ei se numesc Gheorghe Rafael Merticaru (n. 1938) şi Mariana Pintrijel (n. 1935), care au iniţiat-o în tainele creaţiei artistice, au stimulat-o şi au motivat-o să decripteze, cu sensibilitate şi rigoare, sibilinice universuri literare.
Se cuvine să precizez că poeta Cristina Emanuela Dascălu a debutat în revista Ozana, publicaţie a Şcolii Generale, nr. 2, din Târgu Neamţ, în anul 1980, iar, din acel moment, numele ei îl întâlnim în următoarele periodice: Ceahlăul, Clepsidra, Cronica Romanului, Viaţa diecezei, Sadoveniana, Albina, Cutezătorii, Luminiţa, Luceafărul copiilor, Suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului, Cronica, Tribuna, Astra, Flacăra, Ateneu, Opinia studenţească, Tomis, Orizont, Amfiteatru, Femeia, Dialog studenţesc, Timpul, 24 de Ore, Sud, Nord Literar şi, desigur, altele. Remarcabil este faptul că unele dintre cele mai izbutite poezii, din perspectivă ideatică şi stilistică, publicate în presa nemţeană, şi nu numai, au fost recitite, reinterpretate şi antologate în câteva crestomaţii, Nevoia de lumină (1981), Marea iubire (1982), Marea dragoste (1983), Grăuntele de uraniu (1983) şi Veacul XX (1984), ce au avut un însemnat impact în viaţa literară din ţinutul Neamţului.
Cercetând, cu minuţiozitate, începuturile literare ale poetei Cristina Emanuela Dascălu am constatat, cu o profundă satisfacţie spirituală că, de fapt, ca şi în cazul altor scriitori, unii colegi de generaţie, debutul absolut1 s-a produs, în anii de liceu, mai exact spus, în revista Ateneu din 1986, când poetul Sergiu Adam (n. 1936) a semnalat, în sintagme entuziaste, ivirea unei noi şi distincte voci lirice: «Talentul d[umnea]v[oastră] este indiscutabil. Adăugaţi-i cultură, nu doar poetică, rigoare şi răbdare. Vă publicăm în spaţiul acestei rubrici poeziile „Dimineaţă”, „Nu e însă” şi „Taina”. Continuaţi să scrieţi, dar fără să vă neglijaţi şcoala2. Treceţi, măcar din când în când, pe la Casa de Cultură. Veţi găsi acolo un climat foarte favorabil poeziei. Mulţumiţi‑i profesorului Gheorghe Rafael Merticaru pentru calda şi cuprinzătoarea prezentare a poeziei dumneavoastră». Poeziile acestea reprezintă, de fapt, intrarea definitivă în literatură a unei adolescente mature, înzestrată cu o sensibilitate specială, inventivă şi capabilă să-şi proiecteze gândurilele în imagini memorabile: catedrală de fum, arzând ca o petală şi cântecul ploii. Revelatoare, sub multiple aspecte, sunt poeziile pe care le transcriu aici:
DIMINEAŢĂ
Soarele dimineţii mă dezmiardă
pe păr, pe ochi, pe buze…
Trandafirii îmi surâd cu rouă pe frunze.
Şi se aprind
cu văpaia ochilor mei.
Cu fiecare răsărit de soare
din mine
câte-o pasăre începe să zboare.
Cu o frunză în ghiozdan
străbat visătoare
parcul
de ieri, de azi şi de mâine.
Printre gene, copilăria
îmi face bezele.
TAINA
Primeşte taina aceasta
La un capăt de cer
Braţul se-nalţă în formă
De inimă.
Primeşte, te rog, taina aceasta.
Între două amurguri
E totuşi un singur răsărit.
NU E ÎNSĂ…
Ca-ntr-o catedrală de fum
Se risipesc cuvintele mele.
Sunetul ultimului pas
Îmi vibrează în amintiri.
Câte drumuri,
Câte cuvinte
Înlătură timpul…
Între un surâs şi
Inima arzând ca o petală
Nu e însă decât cântecul ploii.
_____________________________________________________
• Note
Originalul fotografiei, inedită, se află în biblioteca poetei Cristina Emanuela Dascălu.
1. Cristina Emanuela Dascălu – Dimineaţă, Taina şi Nu însă… în Ateneu, serie nouă, 23, nr. 3(196), martie 1986, p. 8, col. 1.
2. Elaborându-i biografia şcolară, am constatat că, din clasa întâi şi până la obţinerea doctoratului la Universitatea din Tulsa (America), Cristina Emanuela Dascălu a avut note maxime şi a fost şefă de promoţie în toate etapele şcolarităţii sale.
Nicolae SCURTU
