Istoricul, teologul, prozatorul şi memorialistul Constantin Matasă (1878-1971), una dintre cele mai cunoscute şi mai însemnate personalitaţi din ţinutul Neamţului, s-a identificat, graţie însuşirilor şi preocupărilor sale intelectuale, cu aspiraţiile unei comunităţi dornice de a se impune prin tot ceea ce are ca înzestrare naturală Şi nu numai. Cercetările sale, autentice, în sfera istoriei locale au fost posibile numai după ce studiase şi acumulase o extraordinară informaţie de specialitate, în timpul studiilor universitare, când audiase prelegerile lui Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Ion Bogdan şi alţii, care i-au stimulat curiozitatea şi, evident, pasiunea de a investiga anumite segmente din istoria, civilizaţia şi cultura naţională. Cercetările arheologice, istorice, etnologice şi lingvistice întreprinse de preotul Constantin Matasă în Neamţ au trezit curiozitatea marilor specialişti, care au venit în acest spaţiu, binecuvântat de Dumnezeu, şi au confirmat ceea ce intuiţiile învăţatului şi eruditului benedictin au relevat în chip absolut. Academia Română, instituţie culturală şi ştiinţifică prestigioasă, atunci ca şi astăzi, prin rapoartele a doi dintre membri săi, Gheorghe Balş (1) şi Ştefan Ciobanu (2), cercetează contribuţiile istorice şi literare ale preotului Constantin Matasă şi decide acordarea, în anii 1931 şi 1936, a Premiului Adamachi. Recunoaşterea aceasta, de către cea mai importantă instanţă culturală a României, a constituit pentru cărturarul din Neamţ un semn de autentică preţuire a eforturilor şi rezultatelor sale în cercetarea istoriei locale sub multiple aspecte.
Raportul domnului G. Balş despre scrierea preotului C. Matasă, Călăuza judeţului Neamţ
Călăuza judetelui Neamţ este o carte de o utilitate ce nu se poate tăgădui. Fără a fi o uscată monografie , nici un ghid în felul unui Baedecker, ne spune tot ce poate interesa pe cel ce cutreieră acest frumos judeţ, unul dintre cele care merită mai mult să fie vizitate pentru frumuseţile naturii şi pentru cele ce le-a făcut mâna omului. Ne arată autorul cum putem ajunge la aceste frumuseţi , care e viaţa poporului, care sunt instituţiile şi monumentele regiunii. Extrase din autorii noştri dau un colorit mai literar acestei călăuze, încât citirea ei este, pe lângă partea practică, şi o adevarată plăcere. Aş fi dorit ca asemenea cărţi să se facă pentru toate judeţele din ţară, contribuind astfel ca lumea doritoare de a călători să se simtă din ce în ce mai atrasă spre cercetarea frumuseţilor ţării noastre. De aceea propun ca lucrarea părintelui C. Matasă să fie răsplătită cu Premiul Adamachi .
Referatul lui Ştefan Ciobanu
Preotul C. Matasă prezintă la premiul Adamachi pentru sesiunea Academiei din 1936 o lucrare sub titlul Palatul cnejilor. Opera Sfiinţiei Sale vine să completeze până la o oarecare măsură cu amănunte noi o călăuză a judeţului Neamţ , pe care Sfiinţa Sa a scris-o ceva mai înainte. Autorul, un pasionat explorator al munţilor Neamţului, cu sentimente de profundă dragoste faţă de natură, de munţii noştri, de oameni şi de trecut, ne face o descriere sugestivă a locurilor mai importante din punct de vedere istoric şi pitoresc din aceste regiuni. Împletind legenda cu adevărul istoric, documentele autentice cu imaginaţia poporului, impresiile personale cu realitatea, autorul toarce o poveste mişcătoare a podoabei Moldovei, munţii Neamţului. În stilul lui simplu, adeseori plastic şi colorat, care ne aminteşte ceva din marii povestitori ai Moldovei, în special de Calistrat Hogaş, ştie să ne redea poezia munţilor noştri cu pitorescul lor sobru şi cu melancolia caracteristică lor. Aceste însuşiri ale cărţii părintelui C. Matasă, mă fac să propun lucrarea Sfiinţiei Sale pentru Premiul Adamachi.
Nicolae SCURTU
NOTE
Originalele acestor rapoarte se află în arhiva Academiei Române din Bucureşti. Se reproduc, aici, din Analele Aademiei Române. Tomul 51. Şedinţa de la 29 mai 1931, p. 263. [Raportul lui G. Balş despre Const. Matasă – Călăuza judeţului Neamţ] şi Analele Academiei Române. Tomul 55, Şedinta generală publică de la 30 mai 1936, p. 200. [Referat despre cartea lui Const. Matasă – Palatul cnejilor].
(1) Gheorge Balş (1868- 1934), istoric al arhitecturii religioase şi autorul unor cărţi esenţiale privitoare la unele biserici şi mănăstiri din România. (2) Ştefan Ciobanu (1883-1950), istoric literar, specialist în literatura română veche, autorul unei cărţi fundamentale – Istoria literaturii române vechi.
