Interviu cu Mihai Cosma, candidat din partea Partidului Ecologist Român pentru colegiul 1 Senat, Neamț,
Rep: Domnule Mihai Cosma, în intervențiile dumneavoastră din această campanie ați propus măsuri de revigorare a economiei prin susținerea agriculturii și a sectorului de întreprinderi mici și mijlocii. Totuși, în opinia dvs., care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă economia românească în acest moment?
Mihai Cosma: Cred că diferența dintre puterea de cumpărare a populației și necesitățile zilnice este foarte mare și acest fapt generează cele mai mari probleme. Dacă doriți, acest lucru poate fi analizat atât din punct de vedere economic, cât și social. Dacă veniturile populației, reprezentate în principal de salarii sunt considerabil mai mici decât volumul cheltuielilor, avem probleme de fond. Putem vorbi chiar de un atentat la sănătatea poporului român. Nu este normal ca un om care muncește să nu se gândească decât la soluțiile pentru a pune ceva pe masa copiilor.
Rep.: Puteți detalia?
M.C.: Sigur. Dacă luăm în considerare veniturile unei familii cu un copil, vom observa că în urma cheltuielilor cu utilitățile, întreținerea, educația copilului, balanța rămâne de cele mai multe ori pe zero, sau chiar pe minus. Făcând o analogie ne dăm seama cum stau lucrurile în familiile cu doi sau mai mulți copii sau în familiile de pensionari, unde veniturile sunt chiar mai mici decât cele salariale. În această campanie am întâlnit sute de oameni în această situație care îmi spuneau că s-au săturat de marile partide și că așteaptă soluții de la noi.
Rep.: Aveți asemenea soluții?
M.C.: Sunt mai multe măsuri economice care pot fi aplicate, dar cred că cea mai eficientă este utilizarea resurselor naționale în folosul nostru. Și mă refer aici atât la resursele solului și subsolului, cât și la forța de muncă pe care poporul român o are. Cred că a venit timpul să nu mai exportăm materie primă la prețuri minime, iar ulterior să importăm produse finite la prețuri de zece ori mai mari. Dacă vom reuși să ne prelucrăm noi propriile resurse, efectele benefice asupra economiei nu vor întârzia să apară și vor avea influențe benefice asupra vieții sociale. Mai trebuie, și asta se poate face foarte ușor, să încurajăm mica industrie locală, micii meseriașii, oamenii care produc . Ei ar trebui ținuți în puf de statul român. Cum încurajăm noi crescătorii de animale, de exemplu?
Rep.: La ce vă referiți?
M.C.: Vă voi da un exemplu cunoscut de toată lumea, chiar dacă nu este din județul nostru. Cred că mulți își aduc aminte cu nostalgie de „stofele de Buhuși” și de fabrica de aici, unde se produceau lucruri de foarte buna calitate. Imaginați-vă o situație în care ciobanul din România, în loc să arunce lâna sau să o dea la export pe un preț de nimic, ar vinde-o unei fabrici românești. Acea fabrică înseamnă locuri de muncă, înseamnă țesături de calitate la prețuri accesibile pentru unitățile de confecții textile, înseamnă produse finite la prețuri potrivite veniturilor românești. Pentru populație această situație înseamnă locuri de muncă, venituri mai mari, produse de calitate la prețuri de bun-simț.
Rep.: Am înteles, atât din discuțiile cu dumneavostră cât și cu colegii dvs. de partid că susțineți producătorii români, făcând referire în special la produsele alimentare. Aceștia ar putea să vă intrebe: „Bine, bine, le producem, dar ce facem cu ele?”
M.C.: Le vindem românilor. Știu că sună a stereotip, dar prin crearea unui cadru legislativ care să asigure prioritizarea vânzărilor de produse românești, și punerea acestuia în practică, acest lucru este posibil. Am observat în ultima perioadă disponibilitatea consumatorului de a achiziționa produse „made in Romania”. Sunt mulți care le caută chiar. Tot ce trebuie să facem este să ne asigurăm că acestea ajung pe rafturile magazinelor și în piețe și că producătorul primește pentru ele prețul corect iar cumpărătorul nu scoate din buzunar o sumă dublă sau chiar de trei, patru ori mai mare decât valoarea produsului. Ar trebui să avem locuri speciale în piețe unde producătorii locali să poată vinde, plătind taxe modice, sau chiar gratis, cu condiția să nu crească prețurile artificial. Pentru asta trebuie strârpită, prin voința autorităților centrale și locale, mafia din piețe. Trebuie verificați cei care se dau drept producători, fiind de fapt niște șmecheri care vând la suprapreț. Mai trebuie create centre de achiziție de către stat sau în parteneriat public- privat.
Rep.: Să revenim la politică. Spuneți-mi cum vedeți noul Parlament ?
M.C.: Văd un Parlament în care membrii Partidului Ecologist Român își vor canaliza forțele pentru a-și îndeplini misiunea dată de cei le acordă încrederea lor prin vot, aceea de a crea condițiile necesare unui viitor stabil pentru generația noastră cât și pentru generația viitoare. Îmi doresc de la noul Parlament să fie unul unit pentru binele cetățeanului, iar termeni ca „putere” și „opoziție” să fie doar exprimări formale, fără încărcătură negativă și fără să mai reprezinte două tabere adverse. Îmi doresc dezbateri parlamentare constructive, care să ducă la adoptare de legi în folosul poporului român. Sper din tot sufletul ca, după 23 de ani de „tranziție”, clasa politică românească să reușiească să se maturizeze și să adopte un comportament civilizat. Este un lucru primordial pentru ca România să iasă din impasul economic și social în care se află.
