Cel mai vechi Muzeu de Istorie Naturală din ţară va împlini, în luna mai, doi ani de zile de când are porţile ferecate, clădirea în care acesta îşi duce de peste 150 de ani existenţa prezentând riscuri pentru vizitatori, relatează “Ziarul de Iaşi”. Din clădirea abia vizibilă aflată vizavi de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, elefantul Gaba, cumpărat de domnitorul Sturdza de la un circ italian, după ce murise, expus de peste 150 de ani în muzeu, a fost martor alegerii lui Cuza şi formării istoriei moderne. Acum, alături de restul de 300.000 de exponate din muzeu, printre care se numără lei, tigri sau replici ale unor dinozauri, aşteaptă ca fondurile europene pentru renovare să se reverse asupra lor înaintea tavanului.
Nici până astăzi nu se ştie exact cine a fost proprietarul originar al clădirii Muzeului de Istorie Naturală din Iaşi, fost conac boieresc, însă din 1841, la şapte ani după înfiinţarea în 1834, este casă a uneia dintre cele mai mari colecţii taxidermice din ţară. Struţi, lei, tigri, cimpanzei, specii de păsări, de peşti, de reptile, de vertebrate şi de nevertebrate, 300.000 de exponate în total, se află în clădirea care datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Pereţii majorităţii sălilor, înţesaţi cu crăpături care se întind ca pânzele de păianjen, sunt infiltraţi cu apă din urma topirii zăpezilor, unele săli având prelate deasupra vitrinelor cu exponate pentru a se evita degradarea acestora.
Situaţia clădirii este atât de gravă încât, pentru a evita riscul accidentării vizitatorilor, din mai 2013 aceasta este închisă în aşteptarea unei „expertize tehnice pentru consolidare“ care încă nu s-a efectuat.
În prezent, proprietar al imobilului este statul român, prin Primărie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ este administrator şi deţine toate piesele din muzeu, iar Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi are sediul în aceeaşi clădire şi proprietate asupra parterului. Există şapte angajaţi, patru muzeografi, un taxidermist, un conservator şi un custode, exceptând personalul de întreţinere. În urmă cu aproape zece ani, muzeul era pe lista scurtă pentru a intra într-un proces de renovare şi consolidare, însă Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi, care îşi are sediul la parterul clădirii, a dat în judecată Primăria şi Universitatea pentru a se stabili cu exactitate cine este proprietar în acte pe imobil. După un proces care a durat peste opt ani (fiindcă s-a ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), instanţele au hotărât ca situaţia să rămână aceeaşi ca înaintea demarării procesului.
