0:00

A naibii pielea și mintea românului! Cum le prinde el din zbor și cum le prelucrează e fără concurență. Cea mai proaspătă țăcăneală e pasiunea pentru cauza deficitului bugetar de la anul. După ce auzi o producătoare individuală de murături, în piață, blestemând Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, ești tentat să bănuiești o explozie de conștiință din partea unei drăgălașe românce preocupată de aportul acriturilor la Produsul Intern Brut. Trecând momentul de surprindere, observi un fir ce-i urcă la ureche. Zâmbește complice și-ți arată dispozitivul de sub prima pufoaică, de interior. Tanti producătoarea e la curent cu toate, ascultă posturi de radio pe telefonul mobil. Dacă ești inspirat s-o încurajezi admirativ, primești doi-trei castraveciori în plus, din partea casei. Figura nu ține cu șoferul de taximetru. E dependent de radioul din mașină, recită subiectele fierbinți pe bandă rulantă, dar nu te-ar duce 50 de metri mai departe, după ce-a oprit ceasul de taxare, nici dacă-l feliciți că a reținut corect procentele de deficit în dispută.

Răspândirea grijii cu deficitul îmbracă de câteva zile fațete îngrijorătoare, grave pe alocuri, în părțile ermetic esențiale. Ca și-n alte dăți, confruntarea politică eludează și, în aceeași măsură, compromite dezbaterea tehnică de specialitate. De plânsul-plânsului e că nimeni nu pune o frână bruscă. În siajul alegerilor prezidențiale, bugetul pe 2015 e apucat și tratat ca după standardul de la coada la sifoane de odinioară. Are, n-are treabă, românul popular își etalează o preocupare. Una despre care, pe fond, nu știe o boabă. Cine a reținut că Fondul și Comisia calculează deficitul în mod diferit e perceput ca o figură de elită. Dacă pomenește de Jeffrey Franks sau Poul Thomsen, ca doi gropari profesioniști din partea FMI luați în brațe de regimuri succesive de la București – instantaneu sare la palierul de aspirant de savant. Merge și-așa, câtă vreme am inventariat politozauri doritori de licență universitară fără să aibă bacalaureatul.

Cu bugetul țării, ca o Biblie anuală ce-ar trebui de fapt să fie multianuală, nu e de glumit. Bugetul e opera de căpătâi a oricărui Executiv. Viața și moartea poporului, dezvoltarea și pacea socială acolo sunt, în cheia veniturilor, cheltuielilor și deficitului, excedentul urmând să-l jubilăm în altă viață. Ca miză națională, după un 2014 mai distorsionat ca niciodată de la Revoluție încoace, dacă nu un an deteriorat la nivel de fiece rămurică publică, proiectul de buget pe 2015 e unul critic. Eradicarea excesului de aparat de stat – ineficient, costisitor și întreținător de corupție, veritabil giga-bolovan de moară pentru buget – a fost exclusă din calcule și de această dată, în ciuda poverii cronicizate, apăsătoare, chiar demolatoare. Nici pe Facebook, rețeaua globală de socializare de coșmar pentru PSD, nu se mișcă ceva. Alte griji, nevoi, dureri așteptate a fi motorizate și multiplicate on-line au dispărut ca prin farmec odată cu alegerea lui Iohannis ca președinte. Până la următoarea comandă.

Viorel COSMA

Articolul precedent“Mens sana in corpore sano” la Neamţ: 28 de săli de sport la 222 de şcoli
Articolul următorNe dăm cu nea Ion!