Ieri, 14 septembrie, în capitală a avut loc un eveniment organizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție având ca temă investigarea infracţiunii de viol într-o abordare centrată pe victimele minore.
Procurorul general, Gabriela Scutea a vorbit despre ghidul de îndrumare teoretic şi practic, dar și despre necesitatea creării unui mediu prietenos pentru copiii victime ale unor astfel de infracțiuni atunci când sunt audiați. La lansare au participat adjunctul procurorului general, Cătălin Popescu, inspector general Marian Matei, șeful IGPR, directorul adjunct al Institutului Național al Magistraturii (INM), Viorel Badea, Mihaela Chiper de la Asociația pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale precum și procurori șefi ai unor parchete din țară.
Gabriela Scutea a ținut să transmită un mesaj-cheie cu această ocazie: “Violul este una din cele mai complexe infracțiuni cu care se confruntă procurorii în activitatea lor, având în vedere dificultățile de ordin probatoriu, cât și efectele de ordin psihologic pe care agresiunea le produce asupra victimei. Tratăm acest subiect cu maximă seriozitate, el făcând parte dintre priorităţile de acţiune ale Ministerului Public. Examinarea practicii judiciare, o serie de hotărâri CEDO, precum și aspectele sesizate de Inspecţia Judiciară şi în media privind unele vulnerabilități ale actului de justiție în astfel de cauze ne determină să adoptăm o poziție fermă”.
Gabriela Scutea a vorbit despre trei elemnete conjugate pentru asigurarea unei reacții adecvate. Primul dintre acestea este crearea unui mediu sigur pentru minorul victim atunci când intră în contact cu organelle judiciare, acesta fiind deja traumatizat de ceea ce a trait. „Justiția prietenoasă pentru copii este un concept promovat la nivel european și vrem să continuăm implementarea prin măsuri concrete. Un element central în acest sens îl constituie amenajarea unor spații de audiere dedicate minorilor. Deseori, sediile poliției și parchetelor constituie un mediu intimidant chiar și pentru adulți. Urmărim ca, prin crearea acestor săli de audiere, modul de interacțiune cu copilul victimă să elimine stresul, umilirea, intimidarea. Prin parteneriat cu organizațiile societății civile am demarat procesul de amenajare a unor astfel de săli, proiectul având ca rezultat până în prezent crearea a 8 săli de audiere în sediile parchetelor. Aceste săli sunt amenajate în conformitate cu standardul Barnahus, generat în țările scandinave și care și-a dovedit eficiența în mod repetat”.
Pe lângă aceste 8 săli, se află în curs de implementare un proiect în Mecanismul Financiar Norvegian- „Protecția victimelor infracțiunilor” prin care urmează să mai fie amenajate alte 30 de săli de audiere în toată țara. De asemenea, MAI a primit fonduri pentru amenajarea unor astfel de săli în unitățile de poliție.
Al doilea element despre care a vorbit Gabriela Scutea a fost eliminarea revictimizării, printr-un instrument validat științific la nivel internațional numit Protocolul NICHD. Acest protocol se bazează pe cele mai recente descoperiri în ce privește particularitățile psihologice ale copiilor, asigură cel mai înalt grad de protecție împotriva victimizării în procesul judiciar, reduce sugestibilitatea și durata audierii. Conform protocolului, audierea trebuie înregistrată prin mijloace audio-video pentru a permite vizualizarea de către judecător și pentru a preveni reaudierile.
Cel de-al treilea element central îl reprezintă existența specialiștilor, a unor persoane antrenate să poarte interviuri prietenoase cu copiii victime. În România există mai multe inițiative pentru formarea lor în tehnicile de audiere, în care INM are un rol primordial.
„Recomandăm procurorilor să-și asume un rol activ în protecția minorilor ca victime ale abuzului sexual și să acționeze în mod responsabil pentru a preveni revictimizarea copiilor implicați în proceduri judiciare. Ne dorim ca procurorii să acționeze pentru a crea, împreună cu celelalte autorități care au atribuții în cazurile de abuz sexual asupra minorilor, o cultură organizațională comună și un mod de abordare unitar.
Audierea minorului victimă nu trebuie să fie un moment traumatizant. Copilul nu trebuie să spună aceeași poveste și polițistului, și medicului legist, și psihologului DGASPC, și judecătorului. Luăm măsuri în acest sens prin limitarea numărului de audieri, pregătirea audierii de către organele judiciare împreună cu familia și alte persoane cu atribuții în protecția copilului, înlăturarea situațiilor de audiere pe timpul nopții sau în locuri neadecvate. Mai mult, recomandăm procurorilor să nu dispună examinări fizice în cazuri în care nu se impune ori expertize psihiatrice, decât dacă sunt motivate. Acestea pot supune copiii unor experiențe umilitoare”, a mai spus procurorul general Scutea.
Potrivit ghidului, victimele au dreptul să fie însoțite pe parcursul procedurilor de persoane de încredere. Îndrumarul recomandă procurorilor să respingă blamarea victimelor pentru viol, să cunoască și să nu accepte o serie de stereotipuri și prejudecăți legate de victimele violului.
“Totodată, ghidul îi conștientizează pe procurori cu privire la necesitatea de a nu mai folosi indicatori ai prezenței traumei – e.g. reacția de îngheț, unele neconcordanțe în amintiri, ascunderea evenimentului față de părinți, rude, apropiați etc. – ca motivare pentru soluții de clasare. Memoria este un element esențial atunci când victima dă declarație. Memoria poate fi influențată de traumă. Prin urmare, organul judiciar trebuie să știe că eventualele inconsistențe în declarațiile victimei pot fi un efect al traumei.
De cele mai multe ori, violul nu lasă o urmă vizibilă. În cazul copiilor, adesea, agresorul face parte din cercul de încredere al persoanei vătămate. Victimele care sesizează infracțiunea sunt persoane curajoase care trec peste sentimente de rușine ori auto-blamare și vom face tot ce ne stă în putință pentru a fi tratate cu demnitate”, a conchis Gabriela Scutea.
Îndrumarul va fi disponibil pe pagina web a Ministerului Public.
Angela Croitrou
