0:00

Doliu naţional la înmormântarea Mariei Tănase, ZCH NEWS - sursa ta de informații

* la funeralii au participat peste un milion de români

Ieri, s-au împlinit 51 de ani de la moarte Mariei Tănase, cea mai importantă interpretă a muzicii populare româneşti din toate timpurile. Despre ea s-au scris multe amintiri în presa vremii şi după, viaţa ei tumultuoasă dând naştere la multe poveşti mai mult sau mai puţin adevărate. S-a născut în anul 1913 în Bucureşti. În ciuda cântecelor folclorice care au fost interzise de către regimul legionar, solista a trăit în cele mai înalte cercuri boeme din ”Micul Paris”.

Cântăreaţa avea un suflet altruist, atunci când întâlnea în calea sa tinere sărace, le dăruia cela mai luxoase şi scumpe rochii pe care le avea. S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti şi era cel de-al treilea copil al Anei Munteanu şi a florarului Ion Coandă Tănase. Tatăl ei era foarte mândru de fata lui cu părul bălai şi ochii verzi. Documentele amintesc că Maria Tănase trezea la viaţă mahalua când se punea pe cântat. În anul 1928, pe când avea doar 15 ani, i s-a propus să participe la ediţia din acel an a concursului de Miss. La numai 17 ani, Maria Tănase se angajează la un restaurant central din Bucureşti, loc din care află că la Teatrul Cărăbuş se caută tinere talente pentru muzica uşoară, audiţia a fost câştigată şi debutează în anul 1934 sub pseudonimul de „Mary Atanasiu”, cu prima romanţă numită „Mansarda”.

În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubeşte şi lasă” şi „M-am jurat de mii de ori” la casa de discuri „Columbia” sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner. Se stinge din viaţă la 22 iunie 1963 din cauza cancerului la plămâni. Înainte să moară, aceasta dictase unui notar ultimele dorinţe. A dorit să fie înmormântată cu hainele alese de ea, şi cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă şi panoramă”. Şi-a dorit ca după moartea ei să se facă o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă”, pentru ca drumeţii să îşi potolească setea. În cele din urmă, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soţului ei, Clery Sachelarie cu care se măritase în anul 1950. „Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine şi împarte-le oamenilor”. Istoricul Dan Falcan povesteşte că la înmormântarea artistei au venit aproape un milion de oameni, iar în România a fost declarată zi de doliu naţional. (N. SAVA)

Articolul precedent“Fabrica” pietreană de talente fotbalistice
Articolul următorCărţi pentru elevii din Bistriţa şi Vaduri