Acum mai bine de un an, apăreau semnale publice că, la o instituție nebancară, care-și desfășoară activitatea și la Piatra Neamț – RoCredit IFN, cu sediul la Baia Mare – s-ar fi petrecut mai multe nereguli. Un acționar al RoCredit, dl. Ioan Bocancea, la vremea aceea un mic întreprinzător privat, lansa acuzații neverosimile la adresa lui Ioan Bădița, personaj central al filialei de la Neamț. Conflictul, într-o primă fază doar între cei doi, a escaladat și s-a extins asupra altor angajați sau persoane care lucrau în colaborare cu RoCredit. Se cuvine reamintit că RoCredit IFN este o instituție care acordă tot felul de credite celor interesați, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, de la credite de nevoi personale până la credite de investiții, de trezorerie, credit pe obiect sau credit de investiții. Unele bănci ar putea fi chiar invidioase pe o asemenea instituție nebancară atât de activă și de maleabilă pe cerințele doritorilor.
Dacă, în trecut, Bocancea îl acuza în primul rând pe Bădița că l-a prejudiciat atât pe el, cât și pe ceilalți acționari, de data aceasta el pare să sugereze că există un adevărat sistem la nivel de filială, care funcționa în folosul băncii, sistem care cuprindea și o parte dintre asociați. Dacă cineva, exact ca dl. Bocancea, avea un împrumut și nu-l putea restitui, începea sarabanda executărilor, conform dreptului celui care a acordat împrumutul de a și-l recupera. Bocancea scrie, în diverse plângeri, inclusiv într-una către prim-procurorul Curții de Apel Bacău, că exista o rețea formată din evaluatori, notari și executori judecătorești, dintre care unii erau acționari la RoCredit, și spune despre aceștia că acționau în folosul RoCredit. Trebuie spus că Bocancea a adus, de-a lungul timpului, foarte multe acuze, iar în plângerile pe care le face limbajul este foarte direct, frust și la limita autodenunțului. Vorbește fără fereală despre adeverințe false, despre mită pe care ar fi primit-o unii sau alții, pe care ar fi dat-o el, personal, despre acte încheiate în lipsa părților, despre hotărâri judecătorești aplicate greșit sau unele care au fost influențate. Din noianul de acuze, am ales astăzi câteva, care par mai ușor de probat. Totul a pornit de la nevoia de finanțare a afacerii, de la credite care se rostogoleau, și a continuat cu faza pe executări.
Autodenunț Bocancea: credit cu adeverințe false
Un exemplu: ”În decembrie 2009, dl. Bădița și analistul de credite Silviu Stoica au venit cu o propunere de creditare, promițându-mi că totul va fi bine, dacă fac un credit pe persoană fizică, că altfel banca se desființează și pierd cele 65.000 din capital. Le-am explicat că, atât eu, cât și soția mea, nu aveam carte de muncă. Dl. Bădița l-a rugat pe Silviu să ne facă un credit, iar împreună cu el să facem adeverințe false, drept dovadă că e și scrisul lui dlui Stoica, care a completat datele de identificare ale angajatorului, să ne punem salarii măricele, că BNR nu controlează și să nu spunem la nimeni. (…) Cu toate că «veniturile» din adeverințe erau de 3.350 lei, iar normele BNR spuneau că o familie formată din 4 persoane nu se putea împrumuta sau să aibă rată sau grad de îndatorare de cca 50%, ei mi-au făcut o rată de 5.332,62 lei pe lună. Ei cunoșteau că eu mai aveam și alte credite pentru nevoi personale, la alte bănci, adică aveam un grad maxim de îndatorare permis de băncile agreate de BNR. (…) Pe 29 decembrie 2009, cu aceleași adeverințe, am mai pus de un credit de 25.000 lei, bani care nu au ajuns la Libra niciodată. Acest credit nu a fost semnat de unul dintre garanții ipotecari, lucru care-l poate confirma d-na Bloju Veronica, dar s-a dat drumul la credit pentru directorul Bădița și directorul de la Libra. Atât eu, cât și soția, nu am ridicat de la caserie niciun leu, așa cum reiese din documentele de casă. (…) Toți banii care au făcut obiectul celor 2 credite au fost la cheremul dlui Bădița și al dlui Stoica Silviu. Au plătit ce au vrut cu ei, au dat «obligația» față de Libra: eu și soția mea nu am plecat cu niciun leu din RoCredit IFN de pe urma acestor 2 credite, nici atunci, nici de atunci și până astăzi.”
”Toate sunt minciuni”, spune Bădița
”Toate sunt minciuni. Adevărat este că a luat niște credite și nu le-a achitat. Noi am încercat să-l ajutăm. În povestea cu creditele de trezorerie, el a venit să le refinanțeze și noi am acceptat, cu condiția să aducă garanții. Am plătit cele două credite de la Libra și am trecut garanțiile la noi. În privința adeverințelor false, este problema domniei sale. Noi le-am luat așa cum le-a adus. Dacă este un fals, să răspundă. Noi nu avem ce să-i facem”.
Atac la executorul judecătoresc Ioan Bălan
Ioan Bocancea încearcă să demonstreze că sistemul despre care aminteam a funcționat și că acesta, cel puțin la nivel formal, nu a respectat legea. Cazul executorului judecătoresc Ioan Bălan pare să-i dea apă la moară. Acesta a fost acționar la RoCredit IFN până de curând, adică exact până pe 26.03.2015. Până atunci, el a acționat, în calitatea sa de executor, și în cazuri în care era vorba despre executări în folosul instituției nebancare unde era acționar. În plângerea penală adresată prim-procurorului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Ioan Bocancea afirmă că ”toate executările silite sunt făcute la BEJ Bălan Ioan (…) generând un grav conflict de interese, deoarece (are – n.n.) și statut de acționar la RoCredit”.
Urmare plângerilor lui Bocancea, Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Bacău dă un răspuns. Iată partea extrem de interesantă a răspunsului, din partea reprezentanților unor oameni care trebuie să pună în practică hotărâri judecătorești:
”În urma verificărilor efectuate, am constatat că, într-adevăr, domnul executor judecătoresc Balan Ioan a avut calitatea de acționar la Rocredit IFN SA Piatra Neamț, însă pe data de 26.03.20015 acesta a cesionat acțiunile deținute, fapt ce rezultă atât din contractul de cesiune de acțiuni, cât și din extrasul de cont emis de RoCredit IFN SA Baia Mare. Din lectura plângerilor pe care le-ați adresat Colegiului director, rezultă că invocați incompatibilitatea executorului judecătoresc față de mai multe executări silite efcetuate anterior. (…) Din interpretarea articolelor 23, 24, 25 din legea nr. 188/2000, republicată cu modificările și completările ulterioare, constatăm că intervenirea unei situații de incompatibilitate este o cauză de suspendare a calității de executor judecătoresc, suspendare care operează fie la cererea executorului, fie la contatarea acesteia, în condițiile art. 23 alin 2 din legea mai sus invocată”.
Urmează partea de lămurire a lucrurilor: ”Față de această constatare, Colegiul director la CEJ Bacău nu are nicio competență, potrivit dispozițiilor legale de mai sus. Mai mult decât atât, potrivit art. 25 alin. 5 din Legea 188/2000, au dispărut împrejurările care au determinat această cauză”. Punct!
Rămâne o întrebare: dacă au ”dispărut împrejurările”, adică executorul nu mai este acționar la RoCredit, peste partea dinainte se poate trece nonșalant? Foarte sensibili, domni de la CEJ Bacău îi atrag atenția petiționarului asupra limbajului folosit.
Cel mai ”interesant” aspect este altul. Cu exact 6 (șase) zile înainte ca Ioan Bălan să cesioneze acțiunile, pe 20.03.2015, cei de la Camera Executorilor Judecătorești se întruneau într-o ședință, unde au analizat plângerea lui Bocancea împotriva lui Bălan, și constatau că se impun verificări suplimentare asupra calității de acționar a acestuia. Cum, după șase zile, tot întâmplător, executorul Ioan Bălan renunța la acțiuni, șefii de la Bacău puteau constata, cu mâinile spălate, că situația asupra căreia au fost sesizați a ”dispărut”. Privind cronologia evenimentelor, cineva ar putea spune, dar evident cu răutate, că dl. Bălan a fost avertizat cu privire la eventuale consecințe chiar de cei din Bacău.
Discuții privind o posibilă incompatibilitate sau conflict de interese în dreptul dlui Ioan Bălan se pot face, exact pe textul de lege. Majoritatea celor cu care am discutat spun că el poate fi acționar. Și că, cel mult, poate fi vorba de un fel de culpă morală. Din punctul nostru de vedere, dl. Bălan poate fi tras la răspundere dacă nu și-a făcut profesional treaba, iar în pivința incompatibilității sau a conflictului de interese ar trebui să se pronunțe instituțiile în drept să o facă. Nu putem, însă, să nu constatăm că, imediat după ce la Bacău, la CEJ, s-a discutat problema ”incompatibilității sale”, a cesionat acțiunile și, în felul acesta, a dispărut problema în discuție. Dacă statutul îi permitea să rămână acționar, atunci nu ne mai rămâne decât varianta că a ales să fugă de scandal.
Noua conducere a RoCredit de la Piatra Neamț cunoaște problema și ne-a confirmat că filiala lucrează și cu dl. executor Bălan. La întrebarea dacă se știa că ar putea exista un conflict de interese măcar, doamna directoare Nicoleta Drăgan, venită doar de un an în locul lui Ioan Bădița, a dat un răspuns de bun simț: ”Nu este problema noastră, dar oare dânsul nu știa?”
Din punctul de vedere al conducerii centrale a RoCredit IFN, ”problema” Bocancea există în măsura în care acesta are niște credite pe care nu le-a achitat, iar banca face tot ce este legal pentru recuperarea banilor. Teofil Flaviu Leșe, general manager, ne-a precizat clar că, în legătură cu executorul judecătoresc Ioan Bălan, nu se poate pronunța oficial, deoarece nu este în măsură să facă acest lucru. Iar în cazul presupuselor acuze aduse de dl. Bocancea, acesta putea să le aducă în fața Adunării Generale a Acționarilor de acum câteva zile, la care nu a participat. Dacă nu a făcut- o și a ales o altă cale, este dreptul domniei sale, după cum este și dreptul băncii de a-și apăra imaginea, în cazul în care se va dovedi că dl. Bocancea a acționat cu rea-credință împotriva ei.
Am prezentat acest caz deoarece el ridică – foarte puțin, este adevărat – o cortină a unui sistem. Dacă este adevărat ce spune Bocancea în legătură cu creditul luat pe adeverințe false – un autodenunț, în adevăratul sens al cuvântului – un expert ar putea să lămurească lucrurile. Cu condiția să și vrea cineva acest lucru.
