pietricica turism

Relativ nou în această funcţie (la Neamţ), Sorin Predescu are o lungă istorie în spate pe o astfel de funcţie, făcând, în foarte scurt timp turul României: fiind (încă) director la Cultură în Timişoara, Ministerul Culturii l-a detaşat ca director la Direcţia Judeţeană de Cultură Craiova, iar după câteva luni, timp în care Predescu a făcut naveta, a fost rechemat la Timişoara, doar pentru a fi detaşat la Neamţ, unde va sta până la jumătatea lunii decembrie. În acelaşi timp, el şi-a păstrat tehnic şi poziţia de director al Direcţiei Judeţene de Cultură Timiş. „Am primit o decizie de la Ministerul Culturii de încetare a detaşării la Craiova. Am revenit la Timişoara, după care a apărut un alt ordin de ministru care spunea că din data de 19 august sunt detaşat la Direcţia Judeţeană de Cultură Neamţ. Tot pe funcţia de director. E un fel de turul României. Dacă Craiova era Bărăgan, Neamţ e Siberia ministerului”, afirmă el. Chiar dacă acum a schimbat naveta de cinci ore până la Craiova cu una de 11 ore până la Neamţ, Sorin Predescu susţine că nu va demisiona din funcţie şi îşi va face treaba cum va putea mai bine, oriunde va fi trimis, inclusiv la Neamţ, convins că nu trebuie să cedeze acestor şicane făcute de minister. Miza deplasărilor lui Predescu este numirea unui nou director al Direcţiei Judeţene de Cultură Timiş, post care ar reveni UDMR. În aceste condiţii, nu este exclus ca şicanele să aibă legătură şi cu intenţia primarului Timişoarei, care este şi preşedintele PNL Timiş, de a muta monumentul Coloana Fidelităţii, contestat de UDMR, în Piaţa Bălcescu. Acum, directorul de la Cultura Neamţ face, cum poate, naveta la Timişoara, deoarece este şi cadru didactic la Universitatea din acest oraş.
sorin predescu 02

Domnule director, mai întâi o întrebare necesară: cât aveţi de gând să staţi la conducerea acestei instituţii? Ultimii 3 directori nu prea au stat, fie că au fost schimbaţi imediat, fie au plecat din iniţiativa lor.

– Voi sta până se termină detașarea, în 12 decembrie. Poate puţin mai mult, dacă organizarea concursurilor pentru funcționari publici o va impune.

Aţi fost în această funcţie şi în Timiş şi Dolj. Comparativ cu acestea, cum stă judeţul Neamţ ca număr de obiective de patrimoniu?

– Județul Neamț are ceva mai puține obiective de patrimoniu și nu are zone compacte de clădiri monument istoric. Cu toate acestea e un județ cu patrimoniu bogat și cu semnificație istorică și memorială.

Aţi fost prin judeţ. Ce impresie v-au lăsat restaurările făcute pe care le-aţi vizitat?

– Nu foarte fericită. De altfel sunt peste tot în țară restaurări nefericite care alterează substanța istorică a monumentelor de patrimoniu. Proiecte greșite, execuții slabe, câteodată intervine o ignoranță disperantă. Din păcate și în Neamt sunt astfel de restaurări. Unele fragilizează mai degrabă decât consolidează.

Cunosc o listă cu foarte multe cazuri de încălcări ale legii în materie de nerespectare a regimului de ocrotire a patrimoniului, inclusiv cazuri penale. S-au dat, de cele mai multe ori, amenzi. Au aceste măsuri eficienţă?

– Da, dacă se dau aceste sancțiuni întru-un mod constant și justificat. De fapt apare foarte des un discurs paralel, justificativ; că n-am știut, că am vrut să fac un bine, că e proprietatea mea și fac ce vreau. Adevărul este că nu există un reflex de respect față de patrimoniu și nici statul român nu s-a străduit să îl formeze.

Ce oameni de specialitate vă lipsesc din organigrama instituţiei? Aveţi de gând să o completaţi? Ce veţi face dacă nu vi se vor aproba noi angajări?

– Toți. Îmi lipsește la Neamț întregul aparat de specialitate. Am scos la concurs două posturi dar e absolut insuficient. Sper să se completeze schema de personal pentru a avea cine să aibă grijă de patrimoniul Neamțului după ce voi pleca.

Cum veţi începe noul an bugetar? La care dintre obiectivele de patrimoniu consideraţi că trebuie intervenit rapid? Ce veţi face în acest sens?

– Anul viitor sper să rămân acasă, în Timiș. Sper ca noul an să înceapă la Neamț fără mine dar cu un început de instituție funcțională. În ceea ce privește intervențiile trebuie comunicat cu autoritățile publice locale pentru a introduce patrimoniul acestora pe lista de priorități bugetare.

Ce le le puteţi răspunde celor care, având în administrare obiective de patrimoniu, intervin neautorizat asupra lor pe principiul să repare ce se mai poate ca să nu se dărâme sau să înlocuiască o uşă, o fereastră, sau repare un acoperiş?

– Există o procedură destul de simplă pentru intervențiile de urgență. În general le recomand proprietarilor de monumente istorice să întrebe la Direcția de Cultură ce au voie și cum pot să intervină. Îi asigur că din partea noastră vor primi tot sprijinul de care au nevoie.

Cum vedeţi viitorul instituţiei la care lucraţi? Întrebăm acest lucru având în vedere şi preconizata regionalizare.

– În mod normal o instituție de protecție a patrimoniului, independentă de autoritatea publică locală trebuie să existe. Asta e practica europeană și mondială. Ce trebuie să se înțeleagă este că o instituție de acest tip are ca misiune păstrarea patrimoniului, a ceea ce credem că urmașii noștri ar trebui să vadă, să știe. Semnele trecutului care creează identitate. Celelalte instituții au ca misiune dezvoltarea, schimbarea, transformarea. De aceea o astfel de instituție trebuie să fie independentă pentru că avem o misiune față de autoritatea publică locală. Că această instituție va fi județeană sau regională e mai puțin important.

 Din câte cunoaştem, sunteţi şi cadru didactic la Universitatea de Vest din Timişoara. Nu vă va fi greu să faceţi naveta între cele două instituţii, având în vedere că va veni şi iarna?

– Cursurile universitare le voi desfăşura în modul, la sfârșitul lui decembrie și în ianuarie. Este greu. Detașarea aceasta îmi încurcă viața destul de mult, sper să las o urmă, să nu fi venit degeaba aici.

A consemnat Nicolae SAVA