Cristian Livescu, ce înseamnă pentru tine premiul revistei „Ateneu”, obţinut la „Toamna bacoviană”?
– Înseamnă în primul rând o reînnodare a legăturilor mele cu gruparea literară din Bacău, o grupare puternică, centrată în jurul revistei „Ateneu”, unde de altfel am şi debutat în critica literară, în 1972. Am publicat multe articole aici, până în 1991, când interesul meu s-a orientat în alte direcţii, ca să nu spun că am cerut un moment de răgaz. Să fii cronicar literar, să ai obligaţia lunar să scrii un articol care de cele mai multe ori se întinde pe 5-10 pagini, este o obligaţie pe care ţi-o asumi şi pe care trebuie s-o respecţi cu termene fără întârziere. La „Ateneu” am scris multe cronici şi eseuri, care au constituit materia cărţilor mele „Scene din viaţa imaginară” (1983) şi „Voluptatea labirintului” (1995). Nu mai spun că primele mele studii despre George Bacovia şi Mihai Eminescu tot aici le-am publicat, laolaltă cu cele despre fantasticul în proza românească şi traducerile din Mircea Eliade. În al doilea rând, voi spune că premiul de la Bacău confirmă ecourile favorabile de care s-au bucurat lucrarea mea „Eminescu şi enigmele Caietului vienez”, dar şi „Magiştri & hermeneuţi” (2007), precum şi recenta carte „Ion Creangă în viziunea contemporanilor. De la imagine la mit”, pe care gazdele galei de premiere m-au rugat s-o prezint auditoriului prezent în sală. Am adus, de asemenea, în atenţie şi traducerea mea recentă a romanului „Cravaşa” de Constantin Virgil Gheorghiu, de care s-au interesat mulţi dintre cei de faţă. Şi nu în ultimul rând revista „Antiteze”, un bun mesager al fenomenului literar din Neamţ. Convingerea mea este că atunci când te dedici cum se cuvine domeniului la care ţii, nu se poate să nu ai succese şi satisfacţii pe măsură.
Cred că bucuria a fost mare, pentru că evenimentul a coincis cu anul jubiliar al revistei…
– Aşa este. În palmares – în afară de fondatorul noii serii a revistei, poetul Radu Cârneci, pe care toată lumea l-a omagiat acum cu emoţie pentru insistenţa sa, în acel an fast 1964, de a relua tradiţia revistei înfiinţate în 1925, de G. Bacovia şi Gr. Tăbăcaru – au figurat câteva nume de foşti „atenieni” rătăciţi, recuperaţi astfel, care ţin însă de istoria recentă a publicaţiei şi figurează în „evidenţele” ei. Iarăşi interesante au fost discuţiile pe seama importanţei unei specii publicistice la care trebuie să ţinem în continuare – e vorba de cronica literară, a cărei misiune este să culeagă atent şi cu discernământ estetic, valorile adevărate din actualitatea literară curentă, una destul de compozită, cu mediocrităţi şi diletanţi la tot pasul (invazia de pe Internet e alarmantă), care aspiră la glorie. Aş mai menţiona că nemţenii sunt bine reprezentaţi în paginile de azi ale „Ateneului”, dacă ar fi să mă refer la Vasile Spiridon, Ioan Dănilă, Liviu Dănceanu, Victor Mitocaru, Victor Munteanu, Ion Mitrea, Ion Fercu ş.a. Iarăşi bucuros am fost că în sală, la Centrul cultural „George Apostu”, s-au aflat profesorul Constantin Călin, la solicitarea căruia mi-am început colaborarea la „Ateneu”, şi academicianul Mihai Cimpoi, care a susţinut laudativ studiul meu despre Eminescu, citându-l intens în monumentala sa lucrare „Enciclopedia Eminescu”.
Ce urmează? La ce evenimente gândeşti în continuare?
– Pregătim, împreună cu Societatea Scriitorilor din judeţul Neamţ, un nou număr al revistei „Antiteze”, precum şi o nouă ediţie a manifestărilor „Sadoveniana”. În privinţa Editurii Crigarux, pe care o conduc, avem sub tipar “Dicţionarul literaturii din judeţul Neamţ”, de Constantin Tomşa, o lucrare excepţională, elaborată după toate regulile sintezelor de acest fel, care sperăm să fie lansat la începutul lunii noiembrie, la Piatra Neamţ, apoi alte două sinteze în seria „Biblioteca Ion Creangă”, datorate lui G. Călinescu şi Vasile Lovinescu, în continuarea celor apărute până acum (N. Iorga, Al. Piru, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Vladimir Streinu). În ceea ce mă priveşte, sper la începutul anului viitor să am gata un prim volum din “Panorama poeziei româneşti actuale”, la care lucrez intens.
A consemnat Nicolae Sava
Ateneu 50 de ani
Cristian Livescu – Premiul pentru critică literară
Între 9-11 septembrie a.c., s-au desfășurat, la Bacău, manifestările prilejuite de Festivalul “Toamna bacoviană”. Prima seară a fost consacrată galei Premiilor revistei „Ateneu”, revistă care în luna august a acestui an a împlinit o jumătate de secol de existenţă. În cadrul festivităţii care a avut loc la Centrul Cultural „George Apostu”, Premiul pentru istorie şi critică literară a fost decernat scriitorului Cristian Livescu, pentru contribuţiile aduse în exegeza operei lui Mihai Eminescu şi în promovarea literaturii române contemporane. Într-un Laudatio care a precedat momentul premierii, criticul literar Vasile Spiridon a adus în atenţie principalele lucrări semnate de Cristian Livescu, precum şi activitatea acestuia în spaţiul publicisticii literare şi teatrale, cu deosebire în susţinerea îndelungată a cronicii literare la revistele „Ateneu” şi „Convorbiri literare”.
Premiul şi Medalia jubiliară „Ateneu 50” au fost înmânate de Carmen Mihalache, redactorul şef al revistei băcăuane şi preşedinta juriului. În cadrul aceleiaşi gale, au mai fost premiaţi poetul Radu Cârneci, pentru Opera omnia; Eugen Uricaru, pentru proză, Ioan Tudor Iovian, pentru poezie, Theodor Codreanu, pentru istorie literară; Victor Mitocaru, premiul special. Actorul Geo Popa, directorul Centrului „Apostu” a susţinut un recital din poezia lui Ioan Tudor Iovian. Au fost prezenţi peste 100 de scriitori şi oameni de cultură din Bacău, din Bucureşti şi din ţară. De asemenea, în ziua următoare au fost acordate premiile Asociaţiei Bacău a Uniunii Scriitorilor, între cei 4 premiaţi la secţiunea dedicată poeziei aflându-se şi poetul nemţean Mihai Merticaru, alături de Ion Dinvale, Nicolae Pogonaru şi Valeria Manta-Tăicuţu.
