Datorită numărului mare de schituri şi mănăstiri vechi existente în Neamţ, această zonă a devenit una dintre cele mai căutate pentru turismul ecumenic. De altfel, cel mai mare procent din numărul total al turiştilor care ajung în Neamț îl reprezintă turiştii care vin să viziteze aşezările monahale de aici. Fie că este vorba de vechi biserici, de schituri retrase sau de mănăstiri, mulți vizitatori sunt atraşi de renumele lăcaşurilor monahale, de frumuseţea arhitecturală a acestora, de frumuseţea locurilor sau de faima duhovnicilor de pe aceste meleaguri. Pe site-ul www.ortodox.ro al Patriarhiei Române, prima poziție pe lista propunerilor de pelerinaje la mănăstiri și schituri este ocupată de județul Neamț, dintre care Colegiul uninominal nr. 8 deține cele mai multe mănăstiri și schituri incluse în traseele ecumenice.
În Colegiul uninominal nr. 8 din Neamț există nu mai puțin de 10 mănăstiri, cunoscute nu numai de către români, ci și pe plan internațional: Neamț, Durău, Petru Vodă, Buhalnița, Dobru, Pângărați, Secu, Sihla, Sihăstria și Tarcău, marea lor majoritate cu o vechime de peste 100 de ani, unele dintre ele fiind în patrimoniul UNESCO.
Începând încă din antichitate, pelerinajul religios este o constantă a umanităţii. Pelerinajele antice la Teba (Egipt), Delphi (Grecia), Efes (Turcia), Ierusalim (Israel) au devenit din Evul Mediu un fenomen colectiv, iar din secolul XVII, un act individual, având ca scop căutarea adevărului. Turismul ecumenic are, astăzi, o contribuție importantă la produsul intern brut în multe țări ale lumii. Constatându-se că unul din patru turişti sunt interesaţi de turismul religios, această formă de turism a ajuns treptat o vastă industrie, care aduce fonduri financiare foarte mari.
Trebuie precizat că turismul ecumenic nu se poate organiza fără o infrastructură corespunzătoare, deși există și opinii că pelerinajul, vizând influenţarea psihicului prin împlinirea spirituală, călătoria la locurile sfinte nu ar trebui să caute confortul, relaxarea sau distracţia. Accesul la majoritatea dintre obiectivele turistice cultural-ecumenice se face cu autoturismul, nu numai pe drumurile naţionale sau judeţene, ci și pe drumuri locale și forestiere. Majoritatea drumurilor din Colegiul uninominal nr. 8 se află, însă, într-o stare proastă sau foarte proastă (gropi, fisuri, denivelări, fără parcări amenajate, fără indicatoare și referinţe suficiente pentru ca mănăstirile să fie găsite de către turiştii neavizați). Or, anual, peste 10% dintre turiști sunt străini, veniți, îndeosebi, din Israel, Germania, Spania, Italia și Franța.
Centrele de turism ecumenic trebuie să ofere astăzi o serie de servicii cum ar fi concerte de muzică religioasă, simpozioane religioase, expediţii şi tabere de studii, expoziţii de icoane şi obiecte de cult, consiliere pentru pelerinaje etc. În Colegiul pe care îl reprezint, au fost realizate și amplasate, din fonduri europene, panori de informare turistică și s-au construit puncte de informare, cum sunt cele amplasate în localităţile Bicazu Ardelean sau Pângăraţi. Panourile prezintă informații privind traseele lăcașelor de cult, ale monumentelor istorice și de arhitectură, a ariilor naturale protejate, a zonelor de agrement și a altor atracții turistice din Colegiu, dar acestea sunt numai exemple de bună practică.
Este cunoscut faptul că turismul ecumenic facilitează integrarea pe piața muncii aferentă sectorului turistic al șomerilor și a altor persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt necesare studii de evaluare a evoluției ocupațiilor, a cererii și ofertei de forță de muncă, pentru a se oferi persoanelor interesate o imagine clară asupra oportunităților și cerințelor acestui tip de turism, care se împletește cu creația tehnică populară, manifestări populare tradiționale, etnografie etc.
Elaborarea unei strategii de creare şi promovare a brandului naţional de turismul ecumenic, ca parte componentă a strategiei naţionale de dezvoltare a turismului cultural-ecumenic și implementarea strategiei naționale reprezintă un factor important al dezvoltării durabile a zonei prin creşterea numărului de turişti în zonă care conduce la dezvoltarea infrastucturii turistice; îmbunătăţirea imaginii judeţului şi implicit atragerea de investitori; îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea unor întreprinderi mici și mijlocii, creşterea numărului locurilor de muncă în judeţ, reducerea ratei şomajului; conservarea patrimoniului cultural-religios existent în Neamţ; îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Pe termen lung, dezvoltarea turismului ecumenic va contribui la creşterea calitativă la standarde europene, a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creşterii cererii de turism nu numai pentru acest colegiu, ci și pentru România, ca destinaţie turistică naţională şi europeană.
Marian ENACHE,
Deputat de Neamț
