Până în prezent, aproximativ 80% din pădurile lumii au fost distruse. Astăzi, doar 29% din teritoriile României sunt acoperite cu păduri: un procent redus în comparaţie cu media de 40% existentă la nivelul Uniunii Europene. Dacă în anul 1800, suprafaţa împădurită era de 8.500.000 ha – adică aproximativ 36% din teritoriu – această suprafaţă s-a redus continuu, în prezent totalul fondului forestier fiind de 6.515.173 ha. Ne confruntăm cu o “tragedie” comună la nivel mondial: dispariţia perdelelor forestiere. Amploarea fenomenului tăierilor ilegale din ultimii 20 de ani ar trebui să fie o preocupare pentru întreaga noastră societate. Este îngrijorător că în fiecare oră dispar trei hectare de pădure. Tăierile ilegale în perioada 1990-2011 au avut un volum de peste 80 milioane mc, valoarea acestor tăieri depăşind cifra de cinci miliarde euro. Cel mai recent studiu Greenpeace arată că 50% din suprafeţele despădurite în perioada 2000-2011 se aflau în arii protejate. Conservarea naturii pare să nu fi fost un subiect semnificativ de adus pe agenda publică. În schimb, procesul de reîmpădurire nu are loc cu celeritate. În perioada menţionată, s-au efectuat lucrări de regenerare pe o suprafaţă infimă ce nu depăşeşte 125.000 de hectare. Numeroase tăieri ilegale de material lemnos se realizează pe fondul neglijenţei sau abuzurilor personalului silvic. Acest lucru contribuie la crearea unei imagini nefavorabile cu privire la administrarea pădurilor din România. Aş vrea, stimaţi colegi, să vă fac cunoscută situaţia perdelelor forestiere din judeţul Neamţ. În anul 1990 existau în proprietatea publică 253.869 ha de păduri, însă în prezent, fondul forestier aproape că s-a înjumătăţit ajungând la 165.329 ha. Acest lucru a fost cu putinţă din pricina retrocedărilor, care s-au făcut cu încălcarea legislaţiei şi care au accelerat procesul de distrugere. De pildă, numai către familia princiară Sturdza au fost retrocedate 26.000 ha de păduri situate pe aria comunelor Ceahlău, Fărcaşa, Hangu şi Poiana Teiului. Trebuie să reţinem că pădurile nu sunt importante numai din punct de vedere economic. Rolul principal al perdelelor forestiere constă în menţinerea caracteristicilor climei. Defrişarea pădurilor este principala cauză ce conduce la schimbări climatice. Tăierile masive de arbori au efecte devastatoare asupra comunităţii locale, producând inundaţii şi alunecări de teren. Principalele cauze ce determină o rată semnificativă a tăierilor ilegale sunt legate de situaţia financiară a făptuitorilor: nivelul scăzut al veniturilor şi dorinţa de obţinere imediată de câştiguri. Recent, au existat discuţii pe tema modificării Codului Silvic pentru a stopa fenomenul tăierilor ilegale de fond forestier. Dacă în prezent, vinovaţii sunt sancţionaţi doar cu amendă, după adoptarea propunerii legislative, acestora li se va putea aplica pedeapsa cu închisoarea. Însă amenzile şi pedeapsa cu privarea de libertate nu rezolvă efectele nefaste ale defrişărilor masive de arbori. Trebuie să punem la punct o strategie eficientă de reîmpădurire pentru a reduce riscul de calamităţi naturale.
Cătălin DRĂGUŞANU
Deputat de Neamţ
