0:00

Biblioteca judeţeană, în colaborare cu Mănăstirea Neamţ – Schitul Cărbuna (stareţ, părintele Elefterie Păduraru) şi  Seminarul Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” de la Neamţ organizează, în perioada 24-26 septembrie 2014, Zilele “Daniil Sandu Tudor”, ediţia a VI-a. Manifestarea debutează mâine, 24 septembrie 2014, la ora 17, la Biblioteca “Kirileanu”, Sala Cupolă, unde va avea loc o Sesiune de comunicări pe tema “Daniil Sandu Tudor şi Rugul Aprins în documente şi mărturii”. Vor prezenta comunicări: George Enache (profesor, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi) – “Rugul Aprins în contextul spiritual al României veacului XX” ; Ioana – Zoia Ursu (teolog şi doctorand în istorie, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca): “Motivaţia condamnării Rugului aprins: lectura documentelor de arhivă”;  Adrian Nicolae Petcu (cercetător, CNSAS): “Părintele Daniil în documentele Securităţii”; Dragoş Ursu (teolog şi doctorand în istorie, Universitatea Babeş- Bolyai, Cluj Napoca): “Părintele Daniil Sandu Tudor şi reeducarea de la Aiud: contribuţii documentare”; Marius Vasileanu (profesor istoria religiilor, Bucureşti) : “Ucenicii Părintelui Daniil Sandu Tudor”; Ieromonah Elefterie Păduraru, Schitul Cărbuna – Mănăstirea Neamţ: “Ucenicia lîngă Părintele Daniil Sandu Tudor. Mărturii de pe Rarău”; Emanuel Bălan (prof. Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare”, Tg. Neamţ): “Biserica întemniţată. Documente din judeţul Neamţ”; Adrian G. Romila (Prof. Liceul de Arte “Victor Brauner” Piatra Neamţ: ”Vasile Voiculescu sau prototipul scriitorului sub vremi”; Adrian Alui Gheorghe (director al Bibliotecii “Kirileanu”): „Poezia în închisorile comuniste. Mărturii”. Moderatorii întîlnirii vor fi scriitorii  Marius Vasileanu şi Adrian Alui Gheorghe.

De mâine, la Biblioteca “Kirileanu” / Sesiune de comunicări “Daniil Sandu Tudor”, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Un bogat ziarist convertit la monahism

Ieroschimonahul Daniil (scriitorul Sandu Tudor, unul din cei mai importanţi şi mai bogaţi ziarişti români interbelici, devenit apoi martir al temniţelor comuniste) s-a născut la 22 decembrie 1896 la Bucureşti, în mirenie numindu-se Alexandru Teodorescu, Sandu Tudor fiind doar un pseudonim literar. Poet, eseist şi gazetar celebru şi bogat (a avut şi avion personal), era un bărbat frumos şi elegant, cu o puternică personalitate. Se înscrie la Academia de Arte Frumoase la Bucureşti, dar e mobilizat (1916), înrolându-se ofiţer de marină la Constanţa, după care reia studiile universitare la Bucureşti, unde şi lucrează ca secretar la Universitate. Debutează ca poet în 1921 în revista “România Nouă”, apoi face gazetărie la Constanţa la ziarul “Farul”. Colaborează la “Gândirea”, “Lumea”, “Sinteza”, “Convorbiri literare”, “Contemporanul”, “Cuvântul” ş.a., iar în 1932 scoate revista “Floarea de foc”. Este oripilat de ideologia şi practicile legionare (care erau în ascensiune în acea vreme) şi se axează pe promovarea spiritului ortodox.

Un reper crucial în viaţa sa va fi călătoria la Muntele Athos. Se spune că înainte de a ajunge la Athos, într-o călătorie la Paris cu avionul său, aparatul se defectează în timpul zborului şi era pe punctul de a se prăbuşi. Sandu Tudor îşi propune atunci că, dacă va scăpa cu viaţă se va călugări. Se pare că atunci s-a făcut convertirea sa la lăuntrică pentru monahism: “De acum, toate puterile le voi închina numai chemării celei mai puternice şi mai adânci a vieţii mele. M-am hotărât să slujesc numai lui Hristos şi adevărurilor Lui veşnice. Sunt sătul de vremelnicie”.

De la Schitul Rarău, în temniţă

Căutând izolarea şi realizarea ideii de a ridica un aşezământ duhovnicesc în care să vieţuiască monahi intelectuali care să ţină piept marii provocări care se adresa creştinismului – ateismul comunist, a ajuns prin 1953 stareţul Schitului Rarău. Însă punerea în practică a acestei idei deranja autorităţile comuniste. În acest context, informatori ai Securităţii dădeau note despre cum, nu de puţine ori, egumenul Daniil susţinea adevărate conferinţe, în special tinerilor aflaţi în pericolul îndoctrinării comuniste. Un astfel de moment este descris în februarie 1956 de un informator al Securităţii: „Fiecare grup a fost pus în situaţia de a asculta o adevărată prelegere ţinută de stareţul schitului, prelegere care atacă în mod direct materialismul. (…) A mai precizat că anumiţi activişti de partid, care au doar 4 clase şi deci sunt nişte analfabeţi, după dânsul, se prezintă în oameni de ştiinţă, motivează convingerea lor în general pe descoperirile ştiinţei, însă când sunt luaţi mai din scurt descoperă că habar nu au despre ceea ce este ştiinţa. În general, stareţul a vorbit cât se poate de îndrăzneţ şi chiar cât se poate de periculos la adresa vremurilor noi. În prelegerea sa a atacat şi alte probleme, care au avut mare răsunet în sufletul auditorilor. El este un om foarte bine pregătit, reuşind să convingă pe foarte mulţi de partea sa. În acea zi, unul dintre studenţii de la Facultatea de Construcţii a încercat să-l combată, dar a pierdut partida spre bucuria aproape unanimă a vizitatorilor, care n-au reuşit măcar să se abţină şi să nu râdă în gura mare, când studentul pierdea treaptă cu treaptă în această luptă, după mine destul de neegală, având în vedere pregătirea unuia şi a altuia. Prelegerea, ca şi disputa, s-a terminat cu victoria stareţului, victorie care a făcut multă plăcere excursioniştilor“. Un alt informator relata în iunie 1956 despre vieţuirea egumenului de la Rarău, pe alocuri exagerat şi tendenţios: „Sandu Tudor desfăşoară o vie activitate misionară ortodoxă şi se laudă că i-a combătut pe numeroşi profesori de ştiinţe naturale, compromiţând teoriile evoluţioniste în faţa elevilor cu care acei profesori veneau în excursie”.

În ziua de 8 noiembrie 1958, este condamnat la 25 de ani de temniţă grea şi 10 ani de degradare civică, plus încă 15 ani de detenţie riguroasă pentru crimă (!), în baza a mai multor articole de Cod penal de atunci, şi n-a mai ieşit din închisoare.  Se stinge la Penitenciarul Aiud, la 66 de ani şi este îngropat, precum toţi deţinuţii politici, pe o coastă râpoasă, alături de alţi colegi de suferinţă, anonimi. Părintele Elefterie Păduraru, coorganizatorul manifestării, a fost ucenicul stareţului Daniil, la Schitul Rarău. Manifestările din cadrul Zilelor “Daniil Sandu Tudor” vor continua joi, la Seminarul “Veniamin Costachi” Mănăstirea Neamţ şi la Schitul Cărbuna din Nemţişor, comuna Vânători-Neamţ.

Nicolae SAVA

Articolul precedentPiatra curată și premiată
Articolul următorȘah pentru 10 școli din Neamț