0:00

Carevasăzică, hala mare din Piața Centrală era pusă gaj la o bancă. Ce să facă și banca? Dacă e să dea bani, pretinde active interesante. Vremurile de nebunii ca la Banca Română de Comerț Exterior (ulterior BANCOREX), Bankcoop sau Banca Agricolă sunt demult apuse. Probabil că-n nicio altă țară cu pretenții nu se ajunsese ca băncile să devină proprietare de ruine și schelete de clădiri supraevaluate exact cât a trebuit pentru îndestularea primelor promoții de băieți deștepți ai țării. Banii au produs alți bani, creditele n-au fost returnate, iar viitorii miliardari agreați de mafia politico-bancară întreceau progresia de creștere a unui Făt-Frumos. Factura finală a jafului din bănci, când nu mai era cale de-a o ascunde, a fost achitată de singurii bun-platnici disponibili, românii.

Că hala din piață a fost plasată la o bancă, în contul unor nevoi financiare presante, nu e mare lucru la prima vedere. Se întâmplă, cum ar zice Cătălin Goldan, boss-ul de la hidoasa „prăvălie” a Consiliului local Piatra Neamț cu nume jignitor la adresa perlelor. Goldan știe și cu ochii închiși cărările spre bănci. Ajungem astfel la dimensiunea superioară a jongleriilor cu patrimoniul orașului. Oficial nu s-a spus vreodată ce, de ce și pe unde a fost gajat din ce s-a transferat cu acte societăților publice comunitare. Consilierii locali s-ar cuveni să cunoască pe de rost acest inventar. S-ar cuveni și altele din partea lor, numai că nu ne facem iluzii.

Dacă în cazul Companiei municipale de investiții „Urban” situația economico-financiară nu e chiar la pământ, linia de creditare obținută putând fi susținută cât de cât, ce ne facem cu „prăvăliile” aflate cu un picior în groapă, dacă nu cu amândouă? În cazul lor devine deosebit de interesant ce au uitat la bănci de-a lungul ciclurilor electorale. Răspunde cineva? Se mai știe ce drum au luat bunurile gajate? Greu, dacă nu imposibil de aflat la Piatra Neamț. La fel de imposibil de lămurit este și rațiunea care face ca administratorii falimentului și lichidării atâtor activități de interes public să nu răspundă pentru prestațiile lor nenorocite. Specia asta blestemată de conducători s-a impus și a atins o prosperitate de neimaginat în alte comunități, fără a mai pune la socoteală că activitățile similare, în foarte multe locuri, aduc profit și își împlinesc cu responsabilitate misiunea delegată. La noi, una-două se dă vina pe criză, dar criza n-a ocolit pe nimeni. Adevărata criză locală e un cerc vicios întreținut sfidător de o inegalabilă administrație de ocupație. Rețeaua externă asociată funcționează impecabil, drept dovadă stând lipsa de reacție a instituțiilor calificate să-și bage din oficiu nasul și investigatorii oriunde apare în socoteli banul public.

Din nefericire, sunt șanse infime ca pe fondul emoției și indignării stârnite de dezastrul din Piața Centrală să umble careva dintre oficialii contemporani prin documentele așa de bine ascunse ale „prăvăliilor” locale că parcă ar fi sub sechestru. Infime sunt și șansele de a primi explicații legate de situația la zi a patrimoniului local, în ansamblul său, fără o presiune surprinzător de aplicată. Ar putea veni din partea unei inițiative cetățești dacă se prind pietrenii ce forță au și n-o folosesc.

Viorel COSMA

Articolul precedentPrimăria şi Consiliul Local Piatra Neamţ, reclamate la DNA
Articolul următorGingașe telefoane